În mijloc

Iar Isus s-a dus pe Muntele Măslinilor. Dar în zori a apărut din nou la templu şi tot poporul venea la el, iar el, aşezându-se, îi învăţa.


Cărturarii şi fariseii au adus o femeie prinsă în adulter şi, punând-o la mijloc, i-au zis: „Învăţătorule, această femeie a fost surprinsă asupra faptului de adulter. Moise ne-a poruncit în Lege ca pe astfel de femei să le ucidem cu pietre. Dar tu, ce zici?” Însă spuneau aceasta ispitindu-l, ca să aibă de ce să-l acuze.

Dar Isus, aplecându-se, scria cu degetul pe pământ. Întrucât continuau să-l întrebe, s-a ridicat şi le-a spus: „Acela dintre voi care este fără de păcat să arunce primul cu piatra în ea”. Şi, aplecându-se din nou, scria pe pământ. Când au auzit, au plecat unul câte unul, începând de la cei mai bătrâni. El a rămas singur, iar femeia era în mijloc.

Isus s-a ridicat şi i-a spus: „Femeie, unde sunt ei? Nu te-a condamnat nimeni?” Ea i-a zis: „Nimeni, Doamne”. Isus i-a spus: „Nici eu nu te condamn; mergi, de acum să nu mai păcătuieşti!

(Evanghelia după sfântul Ioan 8,1-11)

În mijloc, cu durere si cu iubire

„În mijloc” au asezat-o pe femeia adultera acuzatorii sai. „În mijloc” a ramas femeia atunci când acuzatorii, unul câte unul, s-au strecurat, lasând-o singura cu Isus. „În mijloc” au pus-o pe femeie, însa Isus era cel pe care pretindeau sa-l compromita si sa-l acuze; pe Isus, de fapt, voiau sa-l puna în mijloc (Cfr. In 8,1-11).

Astazi, farisei si carturari au asezat „în mijloc” monstrul, clericul surprins în flagrantul delict al pederastiei si nu l-au dus înaintea unui tribunal competent pentru a-l judeca potrivit justitiei, ci l-au dus înaintea mamei sale, Biserica, i l-au aruncat ca pe un gunoi la picioarele sale, pentru a o pune „în mijloc” pe ea, pentru a o face de rusine pe ea, pentru a o compromite si a o condamna pe ea.
Farisei si carturari, lume sterila, pântece care nu au cunoscut niciodata viata nici afectiunea, pretind ca o mama sa-l condamne pe fiul sau: daca nu-l condamna, nu este justa; daca-l condamna, nu este dreapta.
Farisei si carturari aroganti, mândri si ipocriti, insista în a o întreba pe mama: „Tu, ce spui?” Întreaba ca si cum ei ar fi nevinovati de crima pe care pretind ca o combat. O întreaba acest lucru pe ea, Biserica, cea care, asa cum a stiut si cum a putut, a încercat întotdeauna sa educe în dragoste si în virtute pe fiii sai. O întreaba acest lucru pe mama tocmai aceeasi care i-au distrus pe fiii sai: profetii revolutiei sexuale, cei care-i îndeamna pe copii sa se masturbeze, vânzatorii de pornografie, expertii în turism sexual, cei care considera prostitutia o munca iar castitatea o aberatie.
Astazi, Biserica, precum odinioara Isus, îi înfrunta pe acuzatori cu realitatea propriilor lor vieti: „Cel care este fara de pacat, sa arunce primul piatra”.

Astazi, ca si ieri, Biserica, asemenea lui Isus, va trebui sa se aplece pentru a lua asupra sa greutatea fiilor sai, vina fiilor sai, moartea fiilor sai. Atunci când se va ridica, acolo, „în mijloc”, vor fi doar ea si fiii sai, cu o durere fara cuvinte si cu o iubire fara masura.

+Fr. Santiago Agrelo
Arhiepiscop de Tanger

Reclame
paxlaur@yahoo.com 7:00 - 22:00
%d blogeri au apreciat asta: