Miasma trădării sau parfumul iubirii?

Maria parfumul si DomnulSub cruce, lângă Cristos, este loc și pentru Iuda și pentru Maria. Cristos răstignit și părăsit așteaptă și astăzi gesturi de tandrețe, „gesturi frumoase” (cf. Mc 14,6). Însă, din păcate, de multe ori, tocmai sub cruce se întâmplă „gesturi de lăcomie” (cf. In 19,23-24). Nu vor lipsi niciodată oamenii care resping iubirea Creatorului și-l trădează – întocmai ca Iuda! –, dar nici oamenii care răspund cu gingășie cutremurătoare la iubirea lui Dumnezeu, așa cum a făcut Maria.

La începutul Săptâmânii Sfinte suntem la picioarele crucii, lângă Isus. Ce mare har să poți sta cu Cristos răstignit, cu omul care suferă. Însă ce purtăm în viața celui de lângă noi: parfumul iubirii sau miasma, duhoarea trădării?

Iubirea începe cu gesturi mici, dar ajunge la maturitate, la împlinire prin dăruirea totală. Întocmai ca floarea de nard, ca bobul de grâu, ca Isus Cristos: moare ca să dea parfum, viață, iubire! Însă, cât de ușor putem fi amăgiți: tot cu gesturi mici începe și trădarea. Și aceasta, trădarea, tot spre moarte duce, dar o moarte stearpă, fără rod, urât mirositoare. Da, marile trădări încep cu mărunțișuri. De aceea, nu te compromite! Nu minți nici măcar în cele mai mici lucruri! Nu fi fals nici măcar în cele mai neînsemnate situații!

Pentru a evita marile trădări, nu e suficient să evităm răul, ci trebuie să facem binele. Să facem în fiecare zi „gesturi frumoase”, fapte pline de iubire, de renunțare, de generozitate față de cei mici, în care trăiește Cristos. Vai nouă, dacă ajutorul oferit celor săraci, celor mici nu e decât un paravan pentru propriile furturi, pentru propriile trădări, pentru moartea cea veșnică! Vai nouă, dacă sub cruce, la picioarele lui Cristos, stăm ca Iuda trădătorul și nu ca Maria, „mireasa” înflăcărată de iubire și plină de „gesturi frumoase”, gesturi înmiresmate (Ct 4,10-11; 8,5-7).


Luni din Săptămâna Sfântă
Sf. Emanuel, m.
Is 42,1-7; Ps 26; In 12,1-11

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE
Bucură-te, regele nostru: tu singur te-ai îndurat de noi în rătăcirile noastre!

EVANGHELIA
Las-o! Pentru ziua înmormântării mele a păstrat aceasta.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Ioan 12,1-11
Cu şase zile înainte de Paşte, Isus a venit în Betania, unde se afla Lazăr pe care Isus îl înviase din morţi. 2 Au făcut acolo pentru el un ospăţ; Marta servea, iar Lazăr era unul dintre cei care stăteau la masă cu el. 3 Atunci, Maria, luând un vas cu mireasmă de nard curat, de mare preţ, a uns picioarele lui Isus şi i le-a şters cu părul ei. Şi casa s-a umplut cu parfumul miresmei. 4 Iuda Iscarioteanul, unul dintre discipolii lui – cel care avea să-l trădeze -, a spus: 5 „De ce nu s-a vândut mireasma aceasta cu trei sute de dinari şi să se dea săracilor?” 6 Dar a spus aceasta nu pentru că îi păsa de săraci, ci pentru că era hoţ: întrucât el ţinea punga cu bani, fura din ce se punea în ea. 7Atunci Isus a spus: „Las-o! Pentru ziua înmormântării mele a păstrat aceasta. 8 Căci pe săraci îi aveţi întotdeauna cu voi, pe mine, însă nu mă aveţi întotdeauna”. 9 Atunci o mare mulţime dintre iudei a aflat că este acolo şi a venit nu numai datorită lui Isus, ci şi ca să-l vadă pe Lazăr, pe care îl înviase din morţi. 10 Arhiereii voiau să-l ucidă şi pe Lazăr, 11 pentru că mulţi iudei îi părăseau din cauza lui şi credeau în Isus.

Cuvântul Domnului

paxlaur@yahoo.com 7:00 - 22:00
%d blogeri au apreciat asta: