De ce acese proiecte? Răspunsul/motivația AICI:

• De ce? (1) – Citește AICI;

• De ce? (2) – Citește AICI;

• De ce? (3) – Citește AICI.

PROIECTUL CINCI COPII ÎNTR-O FABRICĂ PĂRĂSITĂ:
(2023)

Matteo a împlinit zilele acestea 4 ani. La mulți ani, copil frumos!

Anul acesta, în sfârșit, a avut și el un tort. Și a mâncat cu poftă, convins fiind că așa va crește mare, cum spune chiar el în clipul de mai jos. Ba mai mult, anul acesta a sărbătorit într-o casă alături de mama și frații lui. Totul e meritul dvs., al celor care cu discreție, dar cu inimă mare și generoasă, continuați să susțineți proiectul „Cinci copii într-o fabrică părăsită”, o minune începută în decembrie 2022 și care continuă. (DETALII ȘI VIDEO AICI: https://paxlaur.com/2022/12/08/priviti-ce-minune-ati-facut-in-3-4-zile-sa-fiti-binecuvantati/)

Domnul să vă binecuvânteze și să ne țină uniți în rugăciune și în facerea de bine. 

Cei care doresc să susțină acești copii (care între timp, slavă Domnului, au început să meargă și la școală) și alte proiecte Paxlaur o pot face prin:

• prin Banca Transilvania:

cont în Lei: RO53BTRLRONCRT0378224401 (RON), Dăncuță Laurențiu 

cont în Euro: RO03BTRLEURCRT0378224401 (EUR), Dăncuță Laurențiu.

• DIRECT AICI prin PayPal

• cu CARDUL, alegând de mai jos o donație lunară, unică sau anuală:
  

• Prin STRIPE, alegând o donație unică, lunară sau anuală:

Să răsune în inima noastră
și în lumea întreagă
acest cuvânt al Domnului:
„Tot ce ați făcut
unuia dintre frații mei cei mai mici,
mie mi‑ați făcut” (Mt 25). 

PROIECTUL TREI PORȚII DE COPILĂRIE:
O PÂINE, O CARTE ȘI O JUCĂRIE
(10.05.2022 – 31.05.2022)

Am greșit. De multe ori am crezut că ajutând copiii investim în viitorul lor și al nostru. Părea totul o investiție bună pe termen lung. Între timp însă am văzut că lucrurile nu stau chiar așa. Sau, mai bine zis, nu stau doar așa. Există ceva mult mai important decât acest viitor al lor. Și anume: prezentul. Da, prezentul lor și al nostru. Acel „astăzi” care nouă ni se pare atât de banal, plictisitor, normal e ceea ce copiii au mai bun. Astăzi, cu toată rutina lui, e ceea ce doar unii au apucat să trăiască… Pandemia, războiul, viața ne demonstrează zi de zi că „mâine” nu există pentru toți, că viitorul e ceva „select” și nu toți se pot bucura de el. De aceea, copiii sunt importanți pentru astăzi, pentru acum!

Pandemia și războiul și sărăcia ne rescriu această lecție: copiii sunt importanți nu doar pentru ceea ce pot deveni sau pentru ceea ce vor putea face, ci sunt importanți pentru ceea ce ei sunt acum, pentru ceea ce ei fac acum. Astăzi! Copiii sunt importanți pentru copilăria lor, pentru zâmbetul și inocența lor, pentru sinceritatea și „dependența” lor de fericire, de protecție, de joacă, de iubire… pentru tot ceea ce este o lecție uitată pentru noi. Ei sunt cei care ne amintesc cum e să fii iubit, să fii fericit, să ai încredere ASTĂZI… 

Dăruind copiilor nu doar că investim în viitor, ci ne colorăm prezentul cu ceea ce are mai frumos universul acesta: zâmbetul și inocența copiilor! 

E important să ne amintim că nu contează doar scopul călătoriei – să-i ajutăm să devină oameni mari, oameni de caracter etc., – ci contează și călătoria în sine. Obligația noastră este prezentul, este călătoria lor, este fericirea lor de astăzi. 

Astăzi, acum diferența dintre un copil care plânge speriat, singur, uitat și unul care zâmbește liniștit pentru că se simte iubit este în mâinile noastre. Noi suntem prezentul copiilor de astăzi… Iar ei sunt copilăria care le lipsește oamenilor care se cred mari!

Mă fascinează seriozitatea cu care copiii tratează jucăriile, păpușile, animalele de pluș. Pentru ei sunt reale: au viață, vorbesc, au nevoie de mâncare, de haine. Cu câtă pasiune spală un copil o păpușă și apoi o îmbracă și-i dă de mâncare. Cu câtă grijă pune o jucărie de pluș să doarmă lângă perna sa. Fascinantă dragoste, atenție, gingășie, altruism… Toate astea se întâmplă în timp ce oamenii mari tratează oamenii mici ca pe niște jucării uzate. Prea mulți copii „aruncați”, „uitați”, „flămânzi”…

Să (re)învățăm să dăruim pâine. Da, pâine. Nici un copil flămând nu poate fi fericit. Și sunt mulți copii care adorm și se trezesc flămânzi. Prea mulți. Asta în timp ce bucăți din „pâinea noastră”, în loc să ajungă la ei, ajunge la „gunoi”… Ce bine le-ar prinde firmiturile noastre…

Să dăruim copiilor cărți. Nu, nu filozofie, nu politică, nu teologie, ci cărțile copilăriei: cărți de desenat, cărți de povești, cărți despre îngerași și zâne, cărți despre eroi și zmei, cărți despre binele care învinge mereu răul, cărțile cu care am crescut și noi, cărțile din care ne povesteau bunicii noștri. Și să ne facem timp să le citim din ele, să desenăm cu ei…

Să dăruim copiilor jucării simple, nu doar electronice. Să redescoperim cu ei bucuria de a construi, de a inventa. Lucruri simple, dar pline de fantezie. Ce frumos e să vezi un copil cum îmbracă o păpușă sau un cățeluș de pluș convins că are viață, că-l ajută… E binele în stare pură, e fericirea în toată esența ei, e umanismul de care are nevoie omenirea pentru a învăța să ne ajutăm unii pe alții. Chiar și atunci când pare totul pierdut.

Făceți-vă timp și priviți-vă copiii sau nepoții sau vecini cum se comportă cu păpușile sau cu animalele de pluș sau cu alte jucării: se consideră deja responsabili de binele lor. Câtă grijă, câtă gingășie, câtă fantezie… Dacă și noi ne-am îngriji așa unii de alții….

De ziua copilului și de ziua mea vă aștept să facem împreună mai frumoasă copilăria celor de lângă noi, să limpezim ochii unor copii și să-i facem strălucitori. Vă invit să dăruim copiilor copilărie! Cadourile de ziua mea vreau să le oferiți copiilor. Să oferim împreună copiilor trei porții de copilărie: pâine, cărți și jucării. Să învățăm de la ei cum să ne îngrijim unii de alții.

Mulțumesc!

Curând va fi ziua mea. Și apoi ziua copilului. Vă aștept să facem împreună mai frumoasă copilăria unor oameni frumoși, să limpezim ochii unor copii și să-i facem strălucitori. Vă invit să dăruim copiilor copilărie! De ziua mea oferim copiilor pâine, cărți și jucării. 

Cei care vor să susțină acest proiect o pot face:

• prin Banca Transilvania:

cont în Lei: RO53BTRLRONCRT0378224401 (RON), Dăncuță Laurențiu 

cont în Euro: RO03BTRLEURCRT0378224401 (EUR), Dăncuță Laurențiu.

• prin PayPal/VISA/MASTERCARD/MAESTRO

Să dăruim copiilor copilărie

Oferă și tu o jucărie, o carte și o pâine unui copil.

€9.00

PROIECTUL
FRAȚII MEI MAI MICI

Vocea fraților mei mai mici

Un cântec și un moment emoționant cu cei care sunt Frații noștri mai mici. Merită cunoscute aceste chipuri, merită ascultate aceste voci, merită ajutate și îmbrățișate aceste persoane, acești îngeri. Eu cred cu tărie că în fiecare copil care vine lângă noi este Dumnezeu care ne vizitează… Ce mare dar să fim vizitați de Dumnezeu și de îngeri!!! Dar și ce responsabilitate! Vai nouă pentru acele momente când nu conștientizăm prezența Domnului, când nu ne dăm seama și nesocotim prezența cerească…

Vă mulțumesc din inimă tuturor celor care – spiritual și financiar – sunteți alături de proiectele Paxlaur. Astăzi mulțumesc în mod special celor care au ajutat acești minunați copii din Ucraina și mulți alții. La început erau șase copii (cum spuneam aici: https://paxlaur.com/2022/03/07/astazi-am-primit-sase-frati-mai-mici-unul-inca-nenascut/ ). Acum sunt peste 20 de copii de care ne îngrijim și-i ajutăm să nu le lipsească nimic, să se simtă iubiți în România. Doi dintre ei sunt încă nenăscuți și ce bine ar fi să vină pe lume (unul peste 2-3 săptămâni) într-o atmosferă de pace și speranță! Strigătul de viață și de fericire al copiilor trebuie să fie mai puternic decât zgomotul bombelor!!!

Dă-ne, Doamne, pacea ta… Să fie pace! Să nu mai plângă copiii, să nu mai moară copiii! Să se oprească această mașinărie care fabrică orfani și sărăcie.

Vă aștept în continuare alături de proiectul Paxlaur: Frații mei mai mici (DETALII AICI despre copiii noștri). Să răsune în inima noastră și în lumea întreagă acest cuvânt al Domnului: „Tot ce ați făcut unuia dintre frații mei cei mai mici, mie mi‑ați făcut” (Mt 25).

Poți ajuta prin: PayPal: paxlaur@yahoo.com;

sau prin Banca Transilvania:
cont în Lei: RO53BTRLRONCRT0378224401 (RON), Dăncuță Laurențiu
cont în Euro: RO03BTRLEURCRT0378224401 (EUR), Dăncuță Laurențiu.

CEI CARE VOR SĂ DĂRUIASCĂ SPERANȚĂ FRAȚILOR NOȘTRI MAI MICI

Poți ajuta prin Banca Transilvania: cont în Lei: RO53BTRLRONCRT0378224401 (RON), Dăncuță Laurențiu cont în Euro: RO03BTRLEURCRT0378224401 (EUR), Dăncuță Laurențiu sau prin PayPal: paxlaur@yahoo.com. Mulțumesc!

€10.00

Vă mulțumesc din suflet!

PROIECTUL
FRAȚII MEI MAI MICI

De când a început războiul – da, pentru că este un război cu victime inocente, un război pe care nimeni și nimic nu-l poate justifica!!! – am văzut și am auzit de sute de copii care au fugit din calea bombelor, din fața morții. Unii au ajuns la noi, în România. Adevărate tragedii: mame singure cu copii mici, foarte mici – ba chiar copii nenăscuți!!! – fără nimeni și nimic!!! Doar cu noi. Noi și Dumnezeu și dorința lor de liniște. Noi și Dumnezeu și mâinile mamelor întinse după ajutor. Noi și Dumnezeu și zâmbetul nevinovat al copiilor care sunt prea mici ca să înțeleagă toată drama. Noi, Dumnezeu și ei!

Ca și în timpul nazismului și comunismului, când sufereau și mureau mulți nevinovați, lumea se întreabă: unde este Dumnezeu? De ce nu intervine? De ce nu-și „amintește” Domnul de criminali și de toți cei responsabili și să-i cheme mai repede la judecată? De ce permite aceste tragedii? Ca și atunci, și acum această întrebare are un ecou care sună puternic și neliniștitor în inima noastră: unde este omul? Unde sunt creștinii? Unde suntem noi? Ce facem noi? 

Poate că tocmai aceasta a fost partea lui Dumnezeu: să-i ajute pe acești copii să ajungă până la noi. Acum e rândul nostru să ne facem BINE partea noastră: să-i ajutăm. Nu e întâmplător că au ajuns la noi, că am aflat despre ei, că putem să-i ajutăm. Să nu uităm: „cel care salvează o viață, salvează o lume întreagă” (Merită să revedem filmul: Lista lui Schindler). 

Astăzi nu avem altă evanghelie de meditat decât aceasta scrisă în inima tristă și în ochii plânși ai mamelor singure cu copii. Astăzi nu ai altă evanghelie de slujit și de trăit decât aceasta a zâmbetului unui copil în care trăiește Cristos. Nimic mai demn de slujit decât această întrupare a Evangheliei! Războiul se va termina, soldații se vor opri, bombele vor tăcea, însă Evanghelia va continua să miște inimi și să salveze vieți pentru că în centrul ei este Cristos, om adevărat și Dumnezeu adevărat, Domnul și Dumnezeu nostru veșnic viu și iubitor de oameni.

Astăzi am „adoptat” trei familii (trei mame și șase copilași, unul încă nenăscut… probabil se va naște în România)… De astăzi, am șase frați mai mici. Unul nenăscut! Ce binecuvântare, ce speranță! Cu ajutorul Domnului și prin proiectele Paxlaur sper să-i pot ajuta să se pună pe picioare! Nu au pe nimeni și nimic: suntem doar noi și Dumnezeu!!! Vă rog să mă ajutați să-i ajut! Sunt sute de astfel de cazuri. Dar mie/nouă Providența mi-a/ne-a repartizat aceste cazuri concrete, această Evanghelie încarnată, acești copiii nevinovați, acești oameni, frații noștri mai mici… Dacă nu ați primit alți frați, veniți să-i ajutăm pe acești frați mai mici, care sunt frații noștri și frații Domnului! Au nevoie de haine, alimente, medicamente, tablete (atât de uimit să aud cum unii profesori, din subteran și printre bombardamente, continuă să țină legătura cu elevii și chiar cursuri online…)… Dar cel mai mult au nevoie să nu se simtă abandonați: au fugit din calea morții și a urii, tot ce își doresc e să găsească speranță și iubire. 

În timp ce „lumea” le trimite bombe, noi le oferim iubire!!! Merită această mângâiere… Merită să vadă și să simtă că lumea e mai mult decât ura și războiul, că dragostea e mai puternică și nu are hotare… Din toată inima îmi doresc să se simtă iubiți în pofida nenorocirilor… Vă aștept alături de Proiectul Paxlaur: Frații mei mai mici. Să răsune în inima noastră și în lumea întreagă acest cuvânt al Domnului: „Tot ce ați făcut unuia dintre frații mei cei mai mici, mie mi‑ați făcut” (Mt 25 și vă invit să recitiți și https://paxlaur.com/2022/01/22/oare-cum-va-fi/).

Poți ajuta prin: PayPal: paxlaur@yahoo.com;

sau prin Banca Transilvania:
cont în Lei: RO53BTRLRONCRT0378224401 (RON), Dăncuță Laurențiu
cont în Euro: RO03BTRLEURCRT0378224401 (EUR), Dăncuță Laurențiu.

CEI CARE VOR SĂ DĂRUIASCĂ SPERANȚĂ FRAȚILOR NOȘTRI MAI MICI

Poți ajuta prin Banca Transilvania: cont în Lei: RO53BTRLRONCRT0378224401 (RON), Dăncuță Laurențiu cont în Euro: RO03BTRLEURCRT0378224401 (EUR), Dăncuță Laurențiu sau prin PayPal: paxlaur@yahoo.com. Mulțumesc!

€10.00

Vă mulțumesc din suflet!

AJUTOR PENTRU CEI AJUNȘI LA NOI
FĂRĂ NIMENI ȘI NIMIC!!!

Dacă încă nu ai ajutat pe nimeni în aceste vremuri grele de război, o poți face acum susținând o familie, adică o mamă singură și trei copilași. Acesși oameni nevinovați au ajuns fără nimic în România. Nu au nimic. Nu au pe nimeni, în afară de Dumnezeu și aproapele. Însă cine este aproapele celui căzut în mâinile tâlharilor? ( cfr. Lc 10,25-37).

Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca 10, 25-37

Un învăţat al Legii s-a ridicat ca să-l pună la încercare, spunând: „Învăţătorule, ce trebuie să fac ca să moştenesc viaţa veşnică?”. ²⁶ El i-a zis: „Ce este scris în Lege? Cum citeşti?”. ²⁷Acesta, răspunzând, a zis: „Să-l iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta, din tot sufletul tău, din toată puterea ta şi din tot cugetul tău, iar pe aproapele tău ca pe tine însuţi!”. ²⁸ El i-a spus: „Ai răspuns bine, fă aceasta şi vei trăi!”.

²⁹ Acela însă, voind să se justifice, i-a spus lui Isus: „Şi cine este aproapele meu?”. ³⁰ Isus a continuat: „Un om cobora de la Ierusalím la Ierihón şi a căzut în mâna tâlharilor care, după ce l-au dezbrăcat şi l-au strivit în bătaie, au plecat, lăsându-l pe jumătate mort. ³¹ Din întâmplare, a trecut pe drumul acela un preot, dar, văzându-l, a trecut mai departe. ³² La fel şi un levit, fiind prin locul acela, văzându-l, a trecut mai departe. ³³ Dar un samaritean oarecare, ce călătorea, a venit lângă el şi, văzându-l, i s-a făcut milă. ³⁴ Apropiindu-se, i-a legat rănile turnând untdelemn şi vin. Apoi, urcându-l pe animalul său de povară, l-a dus la un han şi i-a purtat de grijă. ³⁵ În ziua următoare, a scos doi dinári, i-a dat hangiului şi i-a spus: «Îngrijeşte-te de el şi ceea ce vei mai cheltui îţi voi da când mă voi întoarce!». ³⁶ Cine dintre aceştia trei crezi că este aproapele celui căzut în mâinile tâlharilor?”. ³⁷ El a răspuns: „Cel care a avut milă de el”. Atunci Isus i-a spus:

„Mergi şi fă şi tu la fel!”.

PROIECTUL LUNII MARTIE 2022

Războiul
nu este altceva decât
o mașinărie de fabricat orfani și sărăcie!

Astăzi mi-e gândul la tine, copil orfan, copil sărman și singur. Rugăciunea mea e pentru tine, copil nevinovat.

Astăzi mi-e gândul și inima la tine, copil sărman ce-aștepți să se întoarcă tatăl sau mama, bunicul sau bunica, un frate sau o soră. 

Astăzi mi-e ruga pentru tine, copil singur ce-aștepți să vină fratele mai mare sau sora sau vreun prieten. Să vină cineva, oricine, și să te ia în brațe, să-ți spună că va fi bine, că nu ești singur. Să vină cineva și să te țină strâns de mână, măcar atunci când cad obuzele și se cutremură pereții și-ți bate inima a moarte…

Astăzi mi-e gândul la tine, copil fragil ce te-ai născut în sunete de gloanțe și bombe, ascuns în subteran sau în vreun loc improvizat. Unde ți-e tatăl? Unde ți-e familia? De ce nu poți vedea cerul, soarele, bucuria rudelor? 

Astăzi mă copleșește gândul că tu, copil sărman, nu poți să mergi la grădiniță sau la școală, la rude sau la prieteni, nu poți să alergi prin parc sau să joci fotbal, nu poți să mergi la plimbare sau cu bicicleta, ci trebuie să stai ascuns în întuneric și în frig. Câtă tristețe îmi aduce gândul că plângi neliniștit căutându-ți frații sau jucăriile „uitate” acasă când ai fugit în grabă să te-adăpostești și-acum zac, asemenea trupurilor, sub moloz sau în flăcări.

Astăzi mi-e gândul la tine, copil suferind, care ți-ai pierdut o mână, un picior, și la părinții tăi care, schilodiți de gloanțe, nu vor putea să te mai îmbrățișeze niciodată. V-au lăsat fără mâini, v-au răstignit pe crucea războiului, v-au pironit pe patul suferinței și al singurătății.

Astăzi mă rog pentru tine, suflet neprihănit ce îți saluți părinții și frații și bunicii la granița țării sau a vieții.

Astăzi rugăciunea mea este pentru tine, copil sărman ce-ți stingi cu lacrimi dorul de părinți și frați și prieteni. 

Astăzi mă rog pentru tine, copil sărman, care plângi speriat în fața unui viitor furat.

Copil sărman, copilul nimănui, tu ești copilul Tatălui și fratele meu, fratele nostru.  

Copil sărman, să ierți! Să ne ierți! Să ne ierți că ți-am furat copilăria, dar să nu uiți ce s-a întâmplat! Să ierți din inimă, dar să nu uiți ca nu cumva să faci și mai rău sau să îngădui ca oamenii mari ai timpului tău să facă alți orfani… Să ierți, să crești și să trăiești convins că nu ești singurul care muncește pentru o lume mai bună. 

Să nu uiți niciodată, înger de copil, și să spui tuturor, să strigi în gura mare către toți cei mari: Războiul nu este altceva decât o mașinărie de fabricat orfani și sărăcie. Opriți războiul, opriți mașinăria de orfani și săraci!. Strigă, copil sărman! Strigă și acoperă sunetul gloanțelor și al bombelor, strigă să se audă pe tot pământul scăldat de lacrimile tale și ale tuturor copiilor orfani: Opriți războiul, opriți mașinăria de orfani și săraci!

Să nu uiți niciodată și să strigi. Dar să ierți, copil orfan, ca să fii un semn al păcii. Să ierți, ca să nu mai fie niciodată război. Niciodată! Să ierți, copil orfan, și să ne ierți! Acum plângi, dar vei fi mângâiat. Va veni ziua mângâierii și atunci, iertând, să fii un făcător de pace ca să poți fi numit fiu al lui Dumnezeu (Mt 5,4.9).

Mi-e gândul și toată rugăciunea pentru tine, copil orfan, fiu al lui Dumnezeu!

Iar tu? Tu cel cu sufletul împietrit, tu cu arme-n cap și-n mâini, tu cel pregătit să-ți mânjești inima de sângele aproapelui, oare tu nu ești copilul unor părinți sau părintele unor copii? Strigătul celui orfan nu te zvârcolește? Mirosul durerii pe care o răspândești nu te sufocă? Nu simți cum te îneci în oceanul de sânge și lacrimi pe care îl provoci? Privește în jur și vezi ce semeni: doar orfani și sărăcie, doar durere și lacrimi. Nimic bun! Nimic bun! Nimic bun pentru viitorul în care vor crește copiii și nepoții tăi. Nimic bun! Nimic bun nu poate ieși din mașinăria asta, războiul, care seamănă doar orfani și sărăcie. Nimic bun!

Iar noi? Noi ce facem? Noi ce suntem? Spectatori fără bilet? Acest „spectacol” oribil, această dezlănțuire a Diavolului, nu e gratis. Factura vine de acum… Și vai nouă dacă întoarcem capul în altă parte! Vai nouă dacă ne prefacem surzi, orbi și muți! Vai nouă dacă disprețuim strigătul și lacrimile lor. Vai celor care îi disprețuiesc pe cei mici, vai celor care uită că îngerii lor în ceruri privesc neîncetat chipul Tatălui. Cu teamă și cutremur să luăm aminte la aceste cuvinte ale Domnului: 

Oricine ar scandaliza pe unul dintre aceştia mai mici, care cred în mine, ar fi mai bine pentru el să i se lege de gât [o piatră] de moară trasă de măgar şi să fie aruncat în adâncul mării. Vai lumii pentru scandaluri! Căci este inevitabil să vină scandalurile, dar vai omului prin care vine scandalul. Dacă mâna sau piciorul tău te scandalizează, taie-l şi aruncă-l de la tine! Căci este mai bine pentru tine să intri în viaţă ciung sau şchiop decât, având amândouă mâinile şi amândouă picioarele, să fii aruncat în focul veşnic. Iar dacă ochiul tău te scandalizează, scoate-l şi aruncă-l de la tine, căci este mai bine pentru tine să intri în viaţă cu un singur ochi, decât, având amândoi ochii, să fii aruncat în focul Gheenei. Vedeţi să nu dispreţuiţi pe vreunul dintre aceştia mai mici, căci vă spun că îngerii lor în ceruri privesc mereu faţa Tatălui meu care este în ceruri (Mt 18,6-10).

Vai omului care-i disprețuiește pe cei mici! Vai omului care fabrică orfani și sărăcie, foamete și moarte, lacrimi și ură, vai celui prin care vine războiul. 

Uniți în rugăciune 
pentru pace în lume 
și pentru convertirea inimilor! 

Uniți în rugăciune și în facerea de bine
pentru copiii rămași fără părinți 
și pentru părinții rămași fără copii!

Ajută un copil

Cei care doresc pot sprijini proiectele Paxlaur și ajuta copiii prin PayPal: paxlaur@yahoo.com sau prin Banca Transilvania: în RON: RO53BTRLRONCRT0378224401 în EURO: RO03BTRLEURCRT0378224401. Dăncuță Laurențiu. Vă mulțumesc!

€10.00

Uniți în rugăciune
și în facerea de bine!

„Fericiţi făcătorii de pace,
pentru că ei vor fi numiţi fiii lui Dumnezeu!” (Mt 5,9).

PROIECTUL LUNII FEBRUARIE 2022
Copilul bolnav

Acolo unde banii și interesele financiare
fac diferența între viață și moarte,
credința și iubirea noastră
să restabilească egalitatea și speranța.

De-a lungul timpului, în urma celor scrise pe acest blog, pe lângă unele critici constructive, am primit și unele cuvinte și gânduri bune. Însă dintre gândurile bune, puține cuvinte mi-au atins inima mai mult decât acestea:

Părinte, când îți zâmbește un sărac – cu atât mai mult dacă este un copil! – e însuși Dumnezeu care îți zâmbește fericit: e semnul că Evanghelia nu a fost predicată în zadar, că viața, predica, moartea și învierea lui Isus Cristos nu au rămas fără rod. Cine șterge lacrima unui copil simte cum în inima lui trăiește un Dumnezeu fericit. Nu doar că Dumnezeu e viu în inima lui. Nu, ci mult mai mult: Dumnezeu e fericit! Și nu e fericit oriunde, ci chiar acolo, în inima lui. În inima unui „fir de praf” e prezent, e viu un Dumnezeu fericit, iubitor de oameni.

Vă mulțumesc pentru tot și vă doresc un Dumnezeu fericit în inima și în casa dumneavoastră în fiecare zi! 

În această lună, când sărbătorim și Ziua Mondială a Bolnavului (11 februarie) vă invit SĂ NE ÎNDREPTĂM ATENȚIA ȘI AJUTORUL SPRE COPIII BOLNAVI. 

Ce norocoși suntem să trăim aceste timpuri
în care medicina și tehnologia au avansat atât de mult
încât pot vindeca mult din ceea ce până ieri era incurabil.

Însă ce păcat, ce dureros
că prețurile/costurile unor tratamente/intervenții
nu dau tuturor copiilor aceeași speranță de viață! 

Domnul să ne țină uniți în rugăciune și în facerea de bine.

Pentru un COPIL BOLNAV (proiectul lunii februarie 2022)

Dacă vrei să ajuți, poți susține proiectele Paxlaur destinate copiilor bolnavi prin: PayPal: paxlaur@yahoo.com. Sau: Banca Transilvania: în RON: RO53BTRLRONCRT0378224401 în EURO: RO03BTRLEURCRT0378224401. Dăncuță Laurențiu. Vă mulțumesc!

€10.00

PS. Dacă știi vreun copil bolnav și dacă poți face ceva pentru el, nu ezita. Ajută-l! Este adevărat că nu putem alina suferința tuturor copiilor. De asemenea știu că nu putem mângâia inima tuturor părinților în fața acestor drame. Dar știu că toți putem ajuta măcar un copil, toți putem fi alături – într-un fel sau altul, fiecare după posibilitățile materiale și spirituale! – măcar de o familie. Nu e suficient, dar e un început promițător pentru o lume măcar un pic mai bună!

Acolo unde banii și interesele financiare fac diferența,
credința și iubirea noastră
să restabilească egalitatea și speranța.

PROIECTUL LUNII IANUARIE 2022
Unirea între necunoscuți

Sărbătoarea lunii ianuarie – „Mica unire” – mă poartă cu gândul spre o altă unire realizată misterios, în tăcere, de Dumnezeu și de sărăcie. De fapt, vreau să dau mărturie despre cum credința în Dumnezeu, iubirea față de aproapele și solidaritatea realizează zilnic miracole, adevărate și mari uniri. Iar acum mă refer strict la felul în care aceste realități – credința, iubirea și solidaritatea – aduc împreună oameni care până ieri erau complet străini, necunoscuți. Am fost martorul unor întâlniri excepționale, adevărate minuni între oameni care au nevoie de ajutor și oameni care oferă ajutor. Dumnezeu e cel mai fascinant liant: nimeni nu a reușit și nu va reuși vreodată să pună atâția oameni împreună. Credința, chiar dacă nu se rezumă la asta și nu este aceasta esența ei, rămâne cea mai mare forță caritativă, cel mai mare lanț de solidaritate. 

De când am început proiectele Paxlaur (detalii aici: ), am rămas uimit de frumusețea omului necunoscut. Dar și de necunoscuta frumusețe, neimaginata bogăție spirituală, a omului de lângă mine. Am întâlnit oameni pe care nu-i știam, dornici să facă bine unor oameni pe care nu-i cunoșteau, dar despre care știau doar că sunt săraci sau că trec printr-o suferință. Doreau să le facă bine nu pentru că erau bogați și aveau de unde dărui celor săraci. Nu, nicidecum. Ci pentru că simțeau că întrei ei și cel sărac există o legătură puternică, irezistibilă: Dumnezeu.  

Mulțumesc celor care în anul 2021 m-au ajutat să văd, să simt, să trăiesc această legătură, această unire creată de Dumnezeu între necunoscuți. Recunoștința se îmbină cu un sentiment puternic de speranță: omul care se îngrijește de necunoscutul sărac, de necunoscutul suferind, omul care dăruiește necondiționat este un bun semn pentru viitorul omenirii. Cu astfel de oameni avem viitor: și omenirea și Biserica!

Să faci bine unui necunoscut este cu adevărat o provocare pentru fiecare zi. Nu te vede nimeni, nu știe nimeni, nu îți răsplătește nimeni. Sau poate că nu e chiar așa. 

Cine te vede? Dumnezeu!

Cine va ști sau va vorbi despre binele făcut celui necunoscut? Dumnezeu!

Cine îți va răsplăti? Dumnezeu! 

Când și cum îți va răsplăti? Dumnezeu deja știe când și cum vei avea nevoie. 

Cui îi va mulțumi omul sărac, omul suferind? Lui Dumnezeu pentru omul bun necunoscut. Tocmai pentru tine, fără ca tu să știi. Și așa, în mod misterios, binecuvântarea ajunge la tine, așa cum și tu, la fel de misterios, ai fost o binecuvântare pentru săracul necunoscut. Un schimb de binecuvântări, o unire miraculoasă a oamenilor în Dumnezeu.

Da, deși pășim străini unul pe lângă celălalt, deși stăm unul lângă celălalt fără să ne cunoaștem, avem în Dumnezeu un liant puternic: el este singurul care știe cum suntem, cât avem, cât putem dărui și cât avem nevoie să primim. El cunoaște strigătul săracului și generozitatea omului. El mișcă inima spre alte inimi. El știe tot. El ne știe complet. În fața lui nu suntem săraci și bogați, ci fii. Și dacă-i suntem fii, vrea să trăim și să ne iubim ca frați. 

Ce miracol această unire, această „frăție”: atât de necunoscuți nouă înșine, dar atât de cunoscuți lui Dumnezeu care ne-a adus împreună. Pe acest Pământ suntem necunoscuți uniți de Cel care ne cunoaște pe deplin.

Mulțumesc omului necunoscut care a făcut bine omului necunoscut. Dumnezeu cunoaște! Tot!

Copilului necunoscut

Tu ești omul bun pentru copilul necunoscut Dacă vrei să ajuți, poți susține proiectele Paxlaur destinate copiilor prin: PayPal: paxlaur@yahoo.com. Sau: Banca Transilvania: în RON: RO53BTRLRONCRT0378224401 în EURO: RO03BTRLEURCRT0378224401. Vă mulțumesc! Dăncuță Laurențiu. Domnul să ne țină uniți în rugăciune și în facerea de bine!

€7.00

PROIECTUL LUNII DECEMBRIE 2021:
Tu ești omul bun pentru copilul necunoscut!

Nu contează cât dai, ci cât păstrezi!

Toți am fost speriați cel puțin o dată în fața matematicii: lucrări de control și teze, examene de capacitate și de admitere, examenul de bacalaureat, restul corect de la cumpărături, datorii acumulate, dobânzi la creditele făcute etc. În fine, matematica este o sperietoare pentru mulți. Dar nu despre asta este vorba acum, nu despre cum calculează omul, ci despre cum calculează Domnul. Și asta sună ca o veste nu tocmai bună pentru cei certați cu matematica: există matematică și pe lumea cealaltă. Există o matematică divină, chiar dacă se spune că Dumnezeu știe să numere doar până la unu. Numai că matematica lui Dumnezeu și a Paradisului este mult diferită de a noastră. Și chiar dacă pe pământ „socoteala Domnului” este neglijată, într-o altă lume – una perfectă! – se ține cont de ea. Sau poate chiar numai de ea. 

Pe când mă pregăteam să prezint acest Proiect pentru luna decembrie, se proclama în Biserică fragmentul evanghelic despre văduva care a oferit pentru templu doar doi bănuți și a fost lăudată de Domnul. Ba mai mult, însuși Dumnezeu a socotit că ea, cu doar cele două monede mici, a pus mai mult decât toți, chiar și decât cei care puneau monede multe și mari (cf. Lc 21,1-14). Meditând acest fragment și ajutat de Sfinții Părinți (în special, sfântul Ambroziu) am înțeles „matematica lui Dumnezeu”: pentru Domnul nu contează cât dăm, ci cât păstrăm pentru noi. Nu se calculează ceea ce se dă, ci ceea ce rămâne. Dumnezeu nu a numărat atât bănuții puși de văduvă, ci a socotit ceea ce a păstrat pentru ea: nimic! A dat totul pentru Dumnezeu! De aceea a Isus a spus spre uimirea tuturor: „Vă spun: cu adevărat această văduvă săracă a pus mai mult decât toți, pentru că toți aceștia au oferit lui Dumnezeu din surplusul lor, pe când ea, din sărăcia ei, a oferit tot ce avea la viața ei” (Lc 21,3-4).

Astăzi, de sfântul Nicolae, și până la Crăciun, până la sărbătoarea Nașterii Domnului, trăim într-o atmosferă a darurilor: primim și dăruim. Dar în timp ce inima noastră este tensionată de goana după cadouri, în jurul nostru pășește tăcută Speranța. Cu chip de copil, speranța este prezentă lângă noi. Ea este prezentă în inima și în ochii celor mici care, deși săraci, speră. Atât le-a mai rămas: speranța. Speră să vină și anul acesta – sau măcar anul acesta! – Moș Neculae, Moș Crăciun. Sau oricine cu orice, numai să simtă că cineva și-a amintit de ei. Darul primit este pentru ei lumină pentru încă un an. Darul primit este pentru ei confirmarea că încă mai există oameni buni. Și ce fain să fii om bun pentru inima unui copil fără să-i fii părinte, bunic, unchi, verișor, rudă sau prieten. Doar atât: om bun! Într-o inimă de copil, ce privește cerul cu ochii strălucindu-i de bucurie și recunoștință, stă scris: „Un om bun s-a gândit la mine! Mulțumesc, Doamne, pentru omul bun!”.

Acesta este Proiectul lunii Decembrie: să fim omul bun pentru un copil necunoscut. Să ne amintim de copiii uitați și să oferim daruri, să oferim speranță pentru încă un an, calculând totul după matematica lui Dumnezeu. Poate că în inima noastră darul ne pare a fi un gest mic, însă pentru cel care-l primește este totul, este scânteia de care are nevoie pentru ca inima să-i fie incendiată de credința în oamenii buni și în Dumnezeu, Tatăl tuturor. 

Prin acest ultim proiect al anului 2021 vă mulțumesc tuturor pentru generozitatea, dragostea și prietenia manifestate față de cei mici. Am dus multă speranță, bucurie, căldură, educație, credință, dragoste de viață în inimi încercate prea devreme de durere. Acolo unde erau lacrimi, am văzut ochi strălucind de fericire. Iar fericirea lor e meritul dvs., al tuturor celor care ați susținut și susțineți proiectele Paxlaur. Vă mulțumesc pentru că ați scris în inima copiilor: „Omul bun există”! Cred cu tărie că Domnul va folosi o matematică specială în a vă recompensa cu toate harurile de care aveți nevoie! Însutit și înmiit!

Să nu uităm: în fața Domnului nu contează cât dăm, ci cu cât rămânem atunci când dăm. Această este matematica lui Dumnezeu. Orice altă matematică este invenția oamenilor. Vă doresc gând bun și inimă generoasă de sfântul Nicolae și de Crăciun, de dragul Pruncului și al copiilor. Zile de har: Domnul este aproape! 

Luna decembrie 2021: Tu ești omul bun pentru copilul necunoscut

Dacă vreți să ajutați, puteți susține proiectele Paxlaur destinate copiilor: PayPal: paxlaur@yahoo.com. Sau prin Banca Transilvania: în RON: RO53BTRLRONCRT0378224401 (RON) în EURO: RO03BTRLEURCRT0378224401. Vă mulțumesc! Dăncuță Laurențiu. Domnul să ne țină uniți în rugăciune și în facerea de bine!

€10.00

NB. Matematică din rândurile de mai sus nu conține operațiuni sau calcule destinate minții, ci inimii. Nu se recomandă folosirea acestei matematici pentru contabilitatea sau dezvoltarea firmelor și a veniturilor, ci doar pentru afacerea vieții: Paradisul! 

Proiectul lunii noiembrie 2021:
Povestea mamei de pe locul doi (luna noiembrie)

Au trecut șase luni de când am aflat povestea ei de viață. Părea imposibil ca o viață atât de tânără să cuprindă atâta suferință. Ce amestec dur: suferință și luptă. Dar ce mângâiere: atâtea bătălii câștigate singură. Viața ei se regăsea perfect într-una din cele trei copilării furate despre care am tot vorbit (AICI): și-a sacrificat tinerețea și viitorul ca să-și crească fratele mai mic. Deși ea însăși avea nevoie de o mamă, a devenit mamă pentru fratele ei. Și nu e totul! Fratele ei era un copil special: suferea de autism. Și ea, ca o adevărată soră și mamă, atât de mult și-a iubit fratele încât a început să studieze, să se documenteze și să cunoască tot ce se poate ști despre această suferință care afectează zeci de mii de vieți. Nu a fugit nici de suferința ei, nici de suferința lui. A luptat și a biruit: și-a câștigat fratele. I-a dăruit dragostea de viață dincolo de suferință. Și-a pus fratele pe primul loc, iar ea și proiectele ei de viață rămânând pe locul doi.

Timpul a dovedit că în timp ce-și dădea viața pentru fratele ei, era tocmai ea cea care primea viață de la fratele ei. Lecția de viață i-a fost de mare ajutor: a devenit expertă în tratarea copiilor cu autism. A fost ajutată, dar a și ajutat multe familii care aveau copii cu astfel de probleme. Așa a reușit să câștige puțin ca să se poate întreține pe ea și pe fratele ei. Însă… viața pare în fiecare zi o nouă poveste fără sfârșit. 

Adevărul este că nu știm profunzimile vieții: nu avem idee câtă suferință poate cuprinde sufletul nostru sau sufletul celui de lângă noi. Așa a fost și în cazul ei: după o copilărie și tinerețe trăită pentru a-și ajuta fratele – jertfă care a presupus renunțarea la facultatea pe care o începuse (și pe care a frecventat-o doi ani) și pe care atât de mult ar fi dorit să o termine tocmai pentru a-și găsi un serviciu bun! -, a dorit să-și întemeieze propria familie. Familia este locul potrivit pentru orice copil! O familie ar fi fost de ajutor și pentru fratele ei, dar și pentru copiii ei, copii pe care și-i dorea după anii petrecuți în mijlocul copiilor cu probleme. Însă ce tragedie: nu toți își doresc copii! Nici măcar cel alături de care credea că își va petrece viața în iubire, în fidelitate, ajutându-se reciproc pentru a crește copiii… I s-a cerut să avorteze sau să plece… Și a plecat! Nu a renunțat la copilul ei. Și nici la fratele ei. Nu a renunțat la viață. Și-a pus copilul și viața pe primul loc. Ea s-a pus din nou, cu smerenie, dar și cu încredere în providență, pe locul doi… Din nou pe locul doi. Locul întâi e mereu pentru celălalt, pentru viața celuilalt. O lecție pentru „maratoniștii” timpului nostru, pentru cei veșnic nemulțumiți, pentru cei care calcă orice și pe oricine în picioare pentru a ajunge pe primul loc. 

Iubirea sa față de viață copiilor și refuzul avortului nu au rămas nerăsplătite de Domnul și de oamenii buni pe care i-a întâlnit. Prin oameni minunați am cunoscut-o și eu. În jurul ei s-a construit o echipă frumoasă, coordonată de comunitatea Magnificat. Unii au ajutat-o în primele luni ca să nu stea în stradă și să poată duce la capăt sarcina: să fie bine și ea și copilul ei. De câteva luni este găzduită în apartamentul din București a unor oameni minunați pe care i-am cunoscut în Irlanda. Au răsărit în jurul ei oameni minunați: oameni iubitori de viață, ca Dumnezeu, iubitorul de oameni și de viață. 

Cu ajutorul oamenilor generoși a făcut un curs intensiv internațional de specializare pentru a putea lucra în continuare cu copiii cu autism. Acum s-a înscris și la facultatea de Psihologie. Clar, la una privată și cu un program flexibil pentru a putea avea grijă și de copilul ei născut la început de septembrie. O luptă! Poate o suferință prea mare pentru o femeie singură care-și sacrificase deja copilăria și tinerețea…

Sacrificiul continuă: e singură, cu un copil mic, cu universitatea, cu un frate cu probleme, cu o grămadă de cheltuieli pentru casă, masă, școală și mai ales viață, viața copilului. De fapt, nu e singură: ne are pe noi, are oameni minunați trimiși de Dumnezeu. 

Copilul și facultatea sunt prioritățile ei acum. Într-o zi poate va avea propriul serviciu, propriul cabinet și va ajuta la rândul ei mai mulți copii, ceea ce deja face prin disponibilitatea ei de a ajuta familiile care au copii cu autism. 

Orice ajutor e binevenit. Următoarea achiziție pentru ea ar fi un laptop sau o tabletă, instrumente atât de necesare pentru cursurile online, dar și pentru redactarea lucrărilor de la școală! Dar nu doar asta, ci și alte lucruri bune pentru un copil de trei luni și pentru o viață decentă.

Dacă cineva vrea să participe la acest proiect și să aducă o mângâiere acestei mame de pe locul doi – dar și altor persoane care trec prin această dramă (persoane care suferă poate chiar la puțini metri de noi, de casa noastră, de locul nostru de muncă, de școala noastră etc.)! – o pot face prin susținerea proiectelor Paxlaur. Vă mulțumesc!

Domnul să ne deschidă ochii inimii și să  vedem suferințele din jurul nostru, dramele prin care trec oamenii de lângă noi și să acționăm conform cu credința pe care o mărturisim. Să nu ne amăgim: credința fără fapte este moartă! 

Povestea mamei de pe locul doi

Dacă vreți să ajutați, puteți susține Paxlaur și proiectul lunii noiembrie prin: PayPal: paxlaur@yahoo.com. (VISA, MASTERCARD etc.) Sau prin Banca Transilvania: în RON: RO53BTRLRONCRT0378224401 (RON) în EURO: RO03BTRLEURCRT0378224401. Vă mulțumesc! Dăncuță Laurențiu. Domnul să ne țină uniți în rugăciune și în facerea de bine!

€9.00

PROIECTUL LUNII OCTOMBRIE 2021:
Mai aproape de școală și de casă cu o bicicletă

Cu gândul la copiii ajutați prin proiectul „Un ghiozdan și o pâine” (detalii AICI: Mersul la școală: de la lux spre miracol (un ghiozdan și o pâine) https://paxlaur.com/2021/09/01/mersul-la-scoala-de-la-lux-spre-miracol-un-ghiozdan-si-o-paine/ și AICI: Succes celor care încep școala! Celorlalți? Speranță! – https://paxlaur.com/2021/09/13/succes-celor-care-incep-scoala-celorlalti-speranta/ ), citesc cuvintele din Evanghelia zilei: „Oricine primeşte un copil în numele meu, pe mine mă primeşte. Vedeţi să nu dispreţuiţi pe vreunul dintre aceştia mai mici, căci vă spun că îngerii lor în ceruri privesc mereu faţa Tatălui meu care este în ceruri!” (Mt 18,5.10).

Ce onoare să-i putem ajuta pe cei în care Cristos este atât de viu, atât de prezent! Ce oanoare să știm că am făcut bine celor care au în înger mereu prezent în fața Tatălui! Ce onoare, dar și ce obligație! Încă sunt mulți uitați, mulți care suferă în lipsuri și boli, mulți care adorm flămânzi, mulți care nu merg la școală, mulți cărora viața și noi „le-am furat copilăria” (detalii AICI despre cele trei copilării furate: Cum și de ce „încap” trei generații în 35 de ani și două colțuri? A treia (și ultima!) zi despre hoții de copilării / https://paxlaur.com/2020/11/16/a-treia-i-ultima-zi-despre-hoii-de-copilarii-cum-i-de-ce-incap-trei-generaii-in-35-de-ani/ ).

Cu ajutorul dvs. am depășit numărul celor 100 de copii pe care ne-am propus să-i ajutăm să înceapă un pic mai bine, un pic mai liniștiți școala și să aibă ceva în ghiozdan și în casă. 

Mai mult decât atât – și de aceea scriu astăzi aceste rânduri, care sunt mai mult decât un MULȚUMESC DIN INIMĂ PENTRU TOT – cu o parte din bani am început un nou proiect: am cumpărat biciclete pentru trei copii, pentru trei familii. Aceasta s-a întâmplat după ce acum câteva zile am primit o „scrisoare” de la un copil:

„Părinte, mulțumesc pentru ce ne-ați trimis. Am primit de la … ghiozdanul, caietele, penarul și culorile. Erau și dulciuri și două cărți. Pantofii îmi erau un pic mici. I-am dat fratelui meu. Dar să știți că am mers la școală. Am niște teniși buni. Deja e a patra zi. Doar că școala mea e foarte departe. Să știți că merg pe jos o oră, o oră și jumătate până în satul vecin. Nu mai vine mașina. Nu puteți dvs. să mă ajutați să-mi iau o bicicletă? Să știți că și eu am muncit vara asta și am strâns 275 de lei. Bunica mi-a mai dat 50 de lei, că a fost ziua mea. Dar tot nu-mi ajunge. La oraș a zis mama că e 800-900 bicicleta. Poate puteți dvs. să mă ajutați să ajung mai odihnit și mai repede la școală. Și aș ajunge și acasă mai repede. Am doi frățiori mai mici și o surioară care mă așteaptă mereu. Îmi pare rău că nu prea am ce să le aduc de la școală. Să știți că am mănuși și căciulă pentru când o să fie frig. O să merg cu bicicleta fără să îngheț. Am și fular. Dacă puteți, vă rog și vă mulțumesc. Promit că o să învăț bine și când o să fiu mare o să las bicicleta frățiorilor mei. Dar o să-i plimb și pe ei acum și o să-i învăț să meargă pe bicicletă. Pe mine m-a învățat tata când era cu noi. Vă mulțumesc din nou. O să mă rog pentru dvs. Am să merg și la biserică cu bicicleta, dacă are lacăt bun și lumină. Vă mulțumesc”.

Sărmanii copii însetați de fericire, de bine, de școală, de Dumnezeu, de familie unită… Copiii lui Dumnezeu, dar și ai noștri!

Acest copil are acum bicicleta visată. Și el și alți copii din alte două familii au primit, din generozitatea dvs., câte o bicicletă. Poate știți și dvs. pe cineva care are de mers mult pe jos până la școală. Sau până la biserică. Sau până unde să întâlnească alți copii și să se joace. Poate reușiți să le oferiți o bicicletă. Sau poate vom reuși să le oferim împreună, fiecare câte puțin. 

Sunt atât de mulți copii care au nevoie de ajutor să meargă la școală, iar unii au nevoie să ajungă mai repede și să ajungă mai odihniți, și la școală și acasă (mulți ani am mers și eu la școală pe jos, din clasa a III până în a VII-a, câte 4-5 km, dus-întors, chiar dacă eram în oraș. Nu mereu aveam bani de bilet de autobuz. Uneori, recunosc, mai mergeam fără bilet. Până venea controlorul… Și ce departe părea, mai ales seara/noaptea, mai ales iarna. Și ce frig. Poate uneori și periculos, deși cred că e mult mai periculos acum, decât atunci). 

Cei care vor să ofere o bicicletă sau o parte din prețul unei biciclete (chiar și contravaloarea unei cafele/suc/țigară etc.) pot participa la proiectul lunii octombrie: Mai aproape de școală și de casă cu o bicicletă. Poți dona prin:

PayPal: paxlaur@yahoo.com; 

Banca Transilvania: RO53BTRLRONCRT0378224401 (RON) – Dăncuță Laurențiu;

Banca Transilvania: RO03BTRLEURCRT0378224401 (EUR) – Dăncuță Laurențiu.

Sau direct unui copil/unei familii din jurul dvs.

Dacă știți vreun copil care are nevoie de ajutor și pe care ați vrea să-l ajuți dar nu puteți, nu ezitați să lăsați un mesaj aici în comentarii sau pe paxlaur@yahoo.com. Împreună putem face un pic de bine. 

Și încă ceva despre biciclete: cine știe dacă nu cumva acești copii se vor îndrăgosti de mersul pe bicicletă și peste ani și ani vor folosi tot bicicleta și așa, nu doar că vor avea o viață mai sănătoasă, ci vor menține și Planeta mai sănătoasă și ne vor ajuta și pe noi să trăim într-un mediu mai puțin poluat. Cine știe! Poate așa va vi! Însă până atunci trebuie să facem bine astăzi, acum, căci acești copii sunt cei despre care citim chiar astăzi: „Oricine primeşte un copil în numele meu, pe mine mă primeşte… Vedeţi să nu dispreţuiţi pe vreunul dintre aceştia mai mici, căci vă spun că îngerii lor în ceruri privesc mereu faţa Tatălui meu care este în ceruri!” (Mt 18,5.10).

Domnul să ne țină uniți în rugăciune și în facerea de bine!

Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 18,1-5.10
În ceasul acela s-au apropiat de Isus discipolii şi i-au spus: „Oare cine este mai mare în împărăţia cerurilor?” ² Chemând la sine un copil, l-a pus să stea în mijlocul lor ³ şi le-a spus: „Adevăr vă spun, dacă nu vă veţi întoarce şi nu veţi deveni asemenea copiilor, nu veţi intra în împărăţia cerurilor. ⁴Aşadar, cine se va umili asemenea acestui copil, acela va fi cel mai mare în împărăţia cerurilor. ⁵ Şi oricine primeşte un copil în numele meu, pe mine mă primeşte. ¹⁰ Vedeţi să nu dispreţuiţi pe vreunul dintre aceştia mai mici, căci vă spun că îngerii lor în ceruri privesc mereu faţa Tatălui meu care este în ceruri!”

Cuvântul Domnului

Mai aproape de școală și de casă cu o bicicletă (proiectul lunii octombrie 2021)

Dacă vrei să ajuți un copil să ajungă mai repede la școală și acasă, susține Paxlaur și proiectul lunii octombrie 2021 prin: PayPal: paxlaur@yahoo.com. Sau prin Banca Transilvania: în RON: RO53BTRLRONCRT0378224401 (RON) – Dăncuță Laurențiu. Sau în EURO: RO03BTRLEURCRT0378224401. Vă mulțumesc! Domnul să ne țină uniți în rugăciune și în facerea de bine!

€10.00

PROIECTUL LUNII SEPTEMBRIE 2021:
„Un ghiozdan și o pâine”

Când am spus unei doamne că vreau să ajut măcar un copil să nu abandoneze școala, mi-a spus: „Părinte, din păcate, mersul la școală este un lux. Iar să ieși de acolo educat e un miracol”… Cât de triste, apăsătoare și îngrijorătoare sunt aceste cuvinte pentru viitorul omenirii.

Chiar dacă pare ceva normal să fii înscris la o școală, în realitate milioane de copii nu au această posibilitate din cauza sărăciei, războiului, neglijenței celor „mari” etc. Fericit școlarul, liceanul, studentul! Nu toți au această șansă. În lume trăiesc milioane de oameni care nu știu să citească, oameni care nu au avut colegi de bancă sau prieteni din clasă, oameni care nu s-au bucurat de doamna sau domnul învățător, diriginte, profesor… Puțini sunt cei care au experiența „domnului Trandafir”. 

Așadar, dacă te numeri printre cei care merg regulat la școală, liceu, facultate, îmbrăcat curat, cu rechizitele necesare, cu „pachețel” și fără să fii nevoit să străbați distanțe kilometrice pe jos, ești binecuvântat. După cum binecuvântat este și cel care are vocația de educator, învățător, profesor: nu doar că are un loc de muncă decent și plin de responsabilitate, dar are menirea (posibilitatea/obligația) de a fi o binecuvântare pentru cei încredințați lui. Fericit omul – elev sau profesor! – care nu merge degeaba la școală!

Pe de altă parte, ce tristă este gâlceava oamenilor „mari” despre manuale, despre educația sexuală, despre ora de religie, despre programa pentru bacalaureat etc., fără să mimeze cel mai mic interes pentru copiii care nu reușesc nici în acest an să înceapă școala sau pentru copiii care abandonează școala. Ce eșec să faci manuale și pliante și programe sofisticate și multe altele pentru copii pe care ai uitat să-i înveți mai întâi să citească și să socotească, să spună „bună ziua”, „mulțumesc”, „te rog frumos”, „pardon” etc. Ce apăsător e sistemul care vinde cărți orbilor și muzică surzilor!

Felicitări și mult succes celor care și anul acesta vor merge la școală. Felicitări părinților care își susțin copiii și fac eforturi pentru a evita abandonul școlar. Felicitări profesorilor care nu se descurajează în fața greutăților și devin o binecuvântare pentru cei încredințați lor. Și în mod special, felicitări celor care ajută copiii săraci, marginalizați, exploatați, defavorizați, să meargă la școală! Educația este oglinda viitorului, este garanția unui viitor mai bun: cum (ne) educăm, așa vom trăi!

Mulțumind celor care au participat la campania „Oferă un LEMN unui copil sărac (Detalii AICI)”, vă invit să susțineți în continuare copiii care își doresc să meargă la școală dar nu au mâncare, haine, rechizite.

Începutul școlii, primul clopoțel,
în general, e motiv de mare bucurie pentru copii.
Însă pentru unii
e doar ocazie de tristețe, rușine, foame etc.
din cauza lipsurilor.

Printr-un simplu gest, dăruind o carte, o pâine, un ghiozdan, unii pot șterge lacrimi și, mai ales, pot ajuta un copil să înceapă sau să nu abandoneze școala.

Peste ani țara noastră – ba chiar putem spune lumea, dacă ne mai rabdă Domnul! – va fi condusă de cei care acum merg sau nu merg la școală! Și asta depinde și de noi!

Un ghiozdan și o pâine

Cei care doresc să susțină campania Paxlaur „Un ghiozdan și o pâine” la început de an școlar, o pot face aici: RO53BTRLRONCRT0378224401 (RON), Banca Transilvania, Dăncuță Laurențiu RO03BTRLEURCRT0378224401 (EUR), Banca Transilvania, Dăncuță Laurențiu; PayPal: paxlaur@yahoo.com. Vă mulțumesc!

€7.00

Cei care doresc să susțină blogul și proiectele Paxlaur (Detalii AICI: https://paxlaur.com/doneaza-sustine-proiectele-paxlaur/):

• PayPal: paxlaur@yahoo.com;

• RO53BTRLRONCRT0378224401 (RON), Banca Transilvania, Dăncuță Laurențiu

• RO03BTRLEURCRT0378224401 (EUR), Banca Transilvania, Dăncuță Laurențiu.
• SAU DĂRUIND DIRECT COPIILOR DIN JURUL DVS. MEREU ESTE CINEVA LÂNGĂ NOI CARE ARE NEVOIE DE AJUTOR.

Vă mulțumesc!

Anul acesta – 2021 – transform cadourile de ziua mea (16 mai) în lemne – sursă de lumină, căldură și alimentație – pentru copiii săraci…

Participă și tu la proiectul Paxlaur: Ofer(ă) „un lemn” unui copil și du în viața unui copil lumină, căldură și hrană. Detalii AICI: https://paxlaur.com/2021/05/01/ofera-un-lemn-unui-copil/

Ofer(ă)„un lemn” unui copil sărăc…

Să observăm copiii din jurul nostru… ei sunt cea mai bună oglindă a viitorului și a inimii noastre! Cei care doresc pot susține blogul și proiectele Paxlaur (în special ajutorul acordat copiilor săraci pentru a nu abandona școala și viața!) fie prin PayPal (paxlaur@yahoo.com), fie prin contul RO53BTRLRONCRT0378224401 (RON) sau RO03BTRLEURCRT0378224401 (EURO), Banca Transilvania, Dăncuță Laurențiu. Pentru alte detalii: paxlaur@yahoo.com Vă mulțumesc! Domnul să vă binecuvânteze! Pr. Laurențiu Dăncuță

€7.00

Vă mulțumesc din suflet pentru implicarea în proiectul celor „trei copilării furate”:
Detalii aici (Prima copilărie furată) 

și aici (A doua copilărie furată) 

și aici (A treia copilărie furată)… !

Mulțumesc celor care ați oferit și continuați să oferiți din puținul dvs. pentru a aduce pe chipul unei mame zâmbetul și pentru a pune în inima unui copil speranța. Ce mare dar să poți oferi speranță! Ce mare consolare să vezi că oamenii nu sunt simpli spectatori în fața sărăciei, ci devin instrumente pentru o societate mai bună! Felicitări din inimă celor care au contribuit la campania „O floare (și o pâine)”…

Detalii AICI: https://paxlaur.com/2021/03/06/multumesc-sunteti-oameni-minunati-o-floare-si-o-paine-continua/

Detalii AICI: https://paxlaur.com/2021/03/11/multumesc-video/

Nu putem „repara” și tămădui tot răul făcut copiilor, dar împreună putem reda zâmbetul și demnitatea multor copii!

Mulțumiri și felicitări celor care cred și luptă pentru ca toți copiii să aibă copilărie. 
Mulțumiri și felicitări celor care vor să (re)dea copiilor și copilăriei demnitate și fericire! 
Și cât de mult merită copiii să fie fericiți… 

Singuri putem face (prea)puțin, împreună putem oferi mult mai mult

Susține blogul și proiectele Paxlaur prin: PayPal: paxlaur@yahoo.com; RO53BTRLRONCRT0378224401 (RON), Banca Transilvania, Dăncuță Laurențiu RO03BTRLEURCRT0378224401 (EUR), Banca Transilvania, Dăncuță Laurențiu. Mulțumesc din suflet!

€10.00

Poți face o donație lunară sau anuală prin:

Mai jos puteți vedea unele proiecte și citi unele articole despre cei mai mici dintre cei mici: copiii săraci, suferinzi, orfani. În special despre „Ofer o pâine și o carte unui copil”, „Viitorul are chipul lor” și cele TREI COPILĂRII FURATE pe care aș vrea să le recuperăm împreună!

• Ofer o carte și o pâine unui copil. Oferă și tu…:
  
  https://paxlaur.com/2020/05/14/ofer-o-carte-si-o-paine-unui-copil-ofera-si-tu/
  
• Copiii ne (în)cântă. Recunoștință prietenilor și prieteniei (VIDEO):

https://paxlaur.com/2020/05/30/copiii-ne-incanta-recunostinta-prietenilor-si-prieteniei-video/

• Voi ați făcut posibil acest FILM. Vă mulțumesc (VIDEO):

https://paxlaur.com/2020/05/29/voi-ati-facut-posibil-acest-film-va-multumesc-video/

Viitorul are chipul lor:

• Am ajuns la final. Mulțumesc pentru că ați susținut proiectul „O carte și o pâine pentru un copil” (VIDEO):
  
  https://paxlaur.com/2020/05/31/am-ajuns-la-final-multumesc-pentru-ca-ati-sustinut-proiectul-o-carte-si-o-paine-pentru-un-copil-video/

• Nu doar o sută de pâini și o sută de cărți, ci mult mai mult: fericire! (VIDEO):
  
  https://paxlaur.com/2020/06/08/nu-doar-o-suta-de-paini-si-o-suta-de-carti-ci-mult-mai-mult-fericire-video/

Mulțumesc pentru speranța primită! Detalii aici:

https://paxlaur.com/2020/05/18/multumesc-pentru-speranta-primita/

CELE TREI COPILĂRII FURATE:

• PRIMA ZI este despre cei care sunt părinți fără să fi zămislit, părinți fără să fi fost mai întâi copii (fericiți)… 
  Dacă vrei, poți (re)da și tu copilăria unui copil! ()

• A DOUA ZI: cele trei copilării furate și cele trei zile în care putem reda copiilor copilăria (DETALII AICI)
• Cum și de ce „încap” trei generații în 35 de ani și două colțuri? A TREIA (și ultima!) ZI despre hoții de copilării (DETALII AICI)
  
  
• MULȚUMESC!
  

Felicitări celor care cred și luptă pentru ca toți copiii să aibă copilărie. 
Felicitări celor care vor să (re)dea copiilor și copilăriei demnitate și fericire! 
Și cât de mult merită copiii să fie fericiți… 

Vă mulțumesc din suflet pentru implicarea în proiectul celor „trei copilării furate” (Detalii aici (Prima copilărie furată) și aici (A doua copilărie furată) și aici (A treia copilărie furată)… )!

Nu putem „repara” și tămădui tot răul făcut copiilor, dar împreună putem reda zâmbetul și demnitatea multor copii!

Dumnezeu să ne binecuvânteze cu o inimă de copil!
Vă amintesc la sfântul Altar
împreună cu toate intențiile
pe care le purtați în sufletul vostru!

Singuri putem face (prea)puțin, împreună putem oferi mult mai mult

Susține blogul și proiectele Paxlaur prin: PayPal: paxlaur@yahoo.com; RO53BTRLRONCRT0378224401 (RON), Banca Transilvania, Dăncuță Laurențiu RO03BTRLEURCRT0378224401 (EUR), Banca Transilvania, Dăncuță Laurențiu. Mulțumesc din suflet!

€10.00