Advent – Prea târziu te-am iubit…

Răspunsul tău îl așteaptă lumea întreagă

Ai auzit, Fecioară, că vei zămisli și vei naște un fiu; ai auzit că aceasta va fi nu de la un om, ci de la Duhul Sfânt. Îngerul așteaptă răspunsul: este timpul să se întoarcă la Dumnezeu, cel care l-a trimis. Așteptăm și noi, Stăpână, cuvântul milostivirii, noi care suntem atât de mizerabil apăsați de o sentință de condamnare.

Iată că ție ți se oferă prețul mântuirii noastre. Dacă îți dai consimțământul, vom fi imediat eliberați. Noi toți am fost creați în Cuvântul veșnic al lui Dumnezeu, dar iată că acum suntem supuși morții. Prin răspunsul tău scurt, putem fi recreați și chemați din nou la viață.

Te imploră cu lacrimi, blândă Fecioară, Adam cel exilat din paradis împreună cu nefericiții săi urmași, te imploră Abraham, te imploră David. Te imploră insistent ceilalți patriarhi, strămoșii tăi, care locuiesc și ei în regiunea întunecată a morții. Răspunsul tău îl așteaptă lumea întreagă, care este prosternată la genunchii tăi. Nu fără motiv, pentru că de cuvântul tău depinde mângâierea celor nefericiți, răscumpărarea celor închiși, eliberarea celor condamnați, în sfârșit, mântuirea tuturor fiilor lui Adam, a neamului tău întreg.

Grăbește-te, Fecioară, să dai răspunsul. Răspunde grabnic îngerului, sau, mai bine zis, prin înger, Domnului. Spune un cuvânt și primește Cuvântul; spune cuvântul tău și zămislește-l pe cel dumnezeiesc; spune cuvântul tău trecător și îmbrățișează-l pe cel veșnic.

De ce întârzii? De ce tremuri? Crede, încrede-te și primește. Umilința ta să prindă curaj, modestia ta, încredere.

Desigur, nu este bine ca, acum, simplitatea inimii tale feciorelnice să uite prudența. În această împrejurare unică, să nu te temi, Fecioară prudentă, de prezumție, căci, dacă modestia ta este plăcută în tăcere, acum este mai necesară pietatea în cuvânt.

Deschide-ți, fericită Fecioară, inima credinței, buzele consimțământului, sânul Creatorului. Iată, Așteptatul tuturor popoarelor stă afară și bate la ușă. Ah, dacă, în timp ce tu întârzii, el ar trece mai departe și tu, cu durere, va trebui să-l cauți pe cel pe care îl iubește inima ta! Ridică-te, aleargă, deschide-i. Ridică-te prin credință, aleargă prin devotament, deschide-i prin consimțământ. Iată – spune ea –, slujitoarea Domnului: fie mie după cuvântul tău (Lc 1,38).

Din Omiliile despre sfânta Fecioară Maria ale sfântului Bernard, abate
(Omilia 4, 8-9: Opera omnia, ed. cisterc. 4 [1966], 53-54:
Lumea întreagă așteaptă răspunsul Mariei)

20/12/2023 0 3

Două invitații: aprofundarea trecutului și pregătirea viitorului

Adventul ne ajută să aprofundăm întruparea Cuvântului:
să medităm misterului nașterii lui Isus,
venirea lui pentru salvarea noastră.
Dar în același timp,
să ne pregătim pentru întoarcerea glorioasă a Domnului.
Cristos vine!
Vegheați!

(cf. Mc 13,33-37)

Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Marcu 13,33-37
În acel timp, Isus le-a spus discipolilor săi: „Aveţi grijă! Vegheaţi, pentru că nu ştiţi când va fi timpul! ³⁴ Aşa cum un om, plecând în călătorie, îşi lasă casa şi dă putere servitorilor săi, fiecăruia lucrarea lui, iar portarului i-a poruncit să vegheze; ³⁵ vegheaţi, aşadar, căci nu ştiţi când vine stăpânul casei: sau seara, sau la miezul nopţii, sau la cântatul cocoşului, sau în zori, ³⁶ ca nu cumva, venind pe neaşteptate, să vă găsească dormind! ³⁷ Iar ceea ce vă spun vouă o spun tuturor: Vegheaţi!”

Cuvântul Domnului

Advent binecuvântat tuturor!
Timp de har!

03/12/2023 0 3

Să-i slujim fără teamă

Astăzi,
în toiul nopții fabricate de păcat, de război, de lipsuri,
ne va vizita Cel care răsare din înălțime,
Cristos Domnul.
Vine să ne lumineze
și să îndrepte pașii noștri
pe calea păcii.

(cf. Lc 1,67-79)

Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca 1,67-79
În acel timp, Zaharia, tatăl lui Ioan, a fost umplut de Duhul Sfânt şi a profeţit, zicând: ⁶⁸ „Binecuvântat este Domnul, Dumnezeul lui Israel, pentru că a vizitat şi a răscumpărat poporul său ⁶⁹ şi ne-a înălţat o putere de mântuire în casa lui David, slujitorul său, ⁷⁰ precum a promis prin gura sfinţilor săi profeţi, care au fost în vechime, ⁷¹ să ne mântuiască de duşmanii noştri şi de mâna tuturor acelora care ne urăsc. ⁷² Astfel a arătat îndurare faţă de părinţii noştri, şi-şi aduce aminte de legământul său cel sfânt. ⁷³ De jurământul pe care l-a făcut lui Abraham, părintele nostru, că ne va dărui harul ca, ⁷⁴eliberaţi din mâna duşmanilor noştri, să-i slujim fără teamă, ⁷⁵ în sfinţenie şi dreptate, sub privirea lui, în toate zilele vieţii noastre. ⁷⁶ Iar tu, copile, profet al Celui Preaînalt te vei chema: căci vei merge înaintea Domnului să pregăteşti căile sale, ⁷⁷ pentru a da poporului său ştiinţa mântuirii, întru iertarea păcatelor, ⁷⁸ prin iubirea îndurătoare a Dumnezeului nostru, cu care ne va vizita Cel care Răsare din înălţime, ⁷⁹ ca să-i lumineze pe cei ce se află în întuneric şi în umbra morţii şi să îndrepte paşii noştri pe calea păcii”.