Prea târziu te-am iubit…

Unul singur este învăţătorul nostru, Cristos, iar noi toţi suntem fraţi!

Ieși din haos, încetează să trăiești la întâmplare: viața aceasta este tot ce ai mai bun!

Posted by Paxlaur pe 23/01/2017

Bucuria de a fi copil„Oamenilor le este dat să moară o singură dată”, ni se amintește la acest început de săptămână. Este ca și cum, în timp ce noi ne verificăm agenda și planurile pentru această săptămână, un înger ne-ar atinge ușor pe umăr și ne-ar șopti: „Ai grijă ce faci cu viața ta! Fii atent cum își folosești timpul pentru că viața aceasta este tot ce ai mai bun pentru a câștiga veșnicia. Ție și tuturor fraților tăi vă este dat să muriți o singură dată, apoi vine judecata. Nu te juca cu viața ta și nici cu viața celor din jurul tău. Folosește bine viața aceasta pentru a dobândi viața veșnică”. Aceste cuvinte trezesc în noi frica de moarte sau ne încurajează să ne trăim viața cu demnitate?

Dacă uităm de unde vine acest mesaj, în inima noastră se instalează teama și întristarea. Nimeni nu se bucură atunci când i se amintește că va muri. În fața morții, dacă rămânem singuri, suntem cuprinși de frică. Însă noi știm că aceste cuvinte vin tocmai de la cel care s-a jertfit pentru a ne elibera de teamă și de orice păcat și „se arată acum înaintea feţei lui Dumnezeu în favoarea noastră”. Acesta este mesajul celui care „a nimicit moartea şi a făcut să strălucească viaţa şi nemurirea prin evanghelie” (2Tim 1,10). Așadar, este un mesaj despre viață, nu despre moarte; sunt cuvinte care ne îndeamnă să dăm vieții noastre o nouă strălucire trăind evanghelia.

Trăind la întâmplare, dezorganizat, nu poți întrupa în viața ta „vestea cea bună” a mântuirii. Să-ți organizezi timpul și viața nu înseamnă să crezi mai puțin în providența divina. Planificarea vieții nu exclude, ci presupune acea parte din Rugăciunea domnească în care spunem din toată inima „Tatăl nostru, care ești în ceruri… facă-se voia ta, precum în cer așa și pe pământ”. Vrem să se facă voia Domnului prin și în viața noastră, însă pentru aceasta trebuie să ieșim din haos, trebuie să încetăm să trăim la întâmplare. Viața unui creștin și mântuirea nu au nimic în comun cu „Fie ce-o fi!” sau „Merge și așa”.

Un pas important spre ieșirea din neorânduială și întruparea evangheliei este punerea vieții sub călăuzirea Duhului Sfânt, Domnul și de viață dătătorul. Dezastrul cel mai mare se întâmplă tocmai atunci când ne împotrivăm acestui Duh, când refuzăm roadele sale în viața noastră: „iubirea, bucuria, pacea, îndelunga-răbdare, bunătatea, bunăvoința, fidelitatea, blândețea, cumpătarea” (Gal 5,22-23). Cum să ne fie frumoasă viața fără aceste roade ale Duhului Sfânt? Cum să ne putem bucura de viață și să putem trăi în armonie dacă ne împotrivim trecerii lui Cristos prin viața noastră?


Păcatele împotriva Duhului Sfânt sunt:

nesocotirea bunătăţii lui Dumnezeu cu gândul ca el nu ne va pedepsi;
deznădăjduirea în mila lui Dumnezeu;
împotrivirea faţă de adevărul cunoscut;
pizmuirea aproapelui pentru harurile pe care le-a primit;
împietrirea inimii în faţa dojenilor mântuitoare;
încăpăţânarea în nepocăinţă.


23 ianuarie 2017 

Luni din săptămâna a 3-a de peste an
Ss. Emerenţiana, fc. m.; Ildefons, ep.
Evr 9,15.24-28; Ps 97; Mc 3,22-30

LECTURA I
Cristos s-a jertfit o dată ca să ia asupra sa păcatele celor mulţi, pentru a-i mântui pe cei care îl aşteaptă.
Citire din Scrisoarea către Evrei 9,15.24-28
Fraţilor, Isus este mijlocitorul unei alianţe noi, pentru ca, prin moartea lui pentru răscumpărarea din greşelile din timpul primei alianţe, cei chemaţi să primească promisiunea moştenirii veşnice. 24Căci Cristos nu a intrat într-un sanctuar făcut de mână de om, prefigurare a celui adevărat, ci chiar în cer, ca să se arate acum înaintea feţei lui Dumnezeu în favoarea noastră, 25 şi nu ca să se aducă pe sine de mai multe ori, aşa cum marele preot intră în sanctuar în fiecare an, cu sângele altcuiva, 26 căci ar fi trebuit să sufere de mai multe ori de la întemeierea lumii. Dar acum, la împlinirea timpurilor, el s-a arătat o singură dată ca să distrugă păcatul prin jertfa lui. 27 Şi după cum oamenilor le este dat să moară o singură dată, iar după aceasta este judecata, 28 tot la fel şi Cristos, după ce s-a jertfit o dată ca să ia asupra sa păcatele celor mulţi, se va arăta a doua oară, fără păcat, pentru a-i mântui pe cei care îl aşteaptă.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 97(98),1.2-3ab.3cd-4.5-6 (R.: 1a)
R.: Cântaţi Domnului un cântec nou, pentru că a făcut lucruri minunate!

1 Cântaţi Domnului un cântec nou,
pentru că a făcut lucruri minunate;
dreapta şi braţul lui cel sfânt i-au venit în ajutor! R.

2 Domnul şi-a făcut cunoscută mântuirea
şi-a descoperit dreptatea înaintea popoarelor,
3ab şi-a adus aminte de îndurarea şi de fidelitatea lui
faţă de casa lui Israel. R.

3cd Toate marginile pământului
au văzut mântuirea Dumnezeului nostru!
4 Strigaţi de bucurie către Domnul,
toţi locuitorii pământului!
Aclamaţi, cântaţi psalmi şi tresăltaţi de bucurie! R.

5 Cântaţi Domnului imnuri cu harpa,
cu harpa şi în cântări de psalmi!
6 Sunând din trompetă şi din corn,
strigaţi de bucurie în faţa Domnului, regele nostru! R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE 2Tim 1,10b
(Aleluia) Mântuitorul nostru Isus Cristos a nimicit moartea şi a făcut să strălucească viaţa şi nemurirea prin evanghelie. (Aleluia)

EVANGHELIA
Cum poate Satana să-l alunge pe Satana?
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Marcu 3,22-30
În acel timp, cărturarii care coborâseră din Ierusalim spuneau: „Îl are pe Beelzebul!” şi: „Cu ajutorul căpeteniei diavolilor îi scoate pe diavoli”. 23 Dar el, chemându-i, le vorbea în parabole: „Cum poate Satana să-l scoată pe Satana? 24 Dacă o împărăţie este dezbinată în sine, împărăţia aceea nu poate dăinui, 25 iar dacă o casă este dezbinată în sine, casa aceea nu va putea dăinui. 26 Deci, dacă Satana se ridică împotriva lui însuşi şi este dezbinat, nu poate să se menţină, ci s-a terminat cu el. 27 Nimeni nu poate să intre în casa unui om puternic şi să-i jefuiască lucrurile dacă, mai întâi, nu-l leagă pe cel puternic; atunci îi va jefui casa. 28 Adevăr vă spun că toate le vor fi iertate fiilor oamenilor: păcatele şi blasfemiile, oricâte ar fi zis, 29 dar, dacă cineva ar zice blasfemii împotriva Duhului Sfânt, nu va avea iertare niciodată, ci va fi vinovat de un păcat veşnic”. 30Pentru că spuneau: „Este posedat de un duh necurat!”

Cuvântul Domnului

Posted in Duhul Sfant, Predici si meditatii | Etichetat: , , , , , , , | Leave a Comment »

Dezbinarea este umbra morții…

Posted by Paxlaur pe 22/01/2017

dezbinare_moarte_umbra„Oare a fost Cristos împărţit”? Oare Cristos poate fi dezbinat? Oare învățătura sa poate fi schimbată după bunul plac al oamenilor? În săptămâna de rugăciune pentru unitatea creștinilor aceste întrebări au nevoie de un răspuns care să ne liniștească sufletul și să pună în noi dorința unității. Pentru aceasta ne îndreptăm spre învățătura Sfintei Scripturi unde citim că „Isus Cristos – cel de ieri și de astăzi – este același în veci. Nu vă lăsați seduși de învățături diferite și străine” (Evr 13,8-9). De fapt, este însuși Cristos cel care ne-a atenționat: „Vedeți să nu vă înșele cineva. Căci mulți vor veni în numele meu spunând: «Eu sunt Cristosul» și-i vor înșela pe mulți” (Mt 24,4-5). Vegheați! Să nu fim înșelați, să nu ne lăsăm seduși de învățături străine de spiritul evangheliei și de învățătura Domnului: Cristos este același în veci!

Isus rămâne același în veci, însă oamenii au încercat mereu să-l „adapteze” timpurilor, să-l „golească” de elementele care, în gândirea lor, nu mai corespund cerințelor unui suflet modern. Nu trebuie să ne mirăm atunci când omenirea spune că e însetată de Adevăr și de Viață, adică de Cristos, dar un Cristos fără cruce, fără învățături despre „iubirea dușmanilor” (cf. Mt 5,43-48) sau despre „iertarea aproapelui” (Mt 18,21-22). Noi vrem un Cristos glorios. Noi vrem să fim cu Cristos pe muntele Tabor, nu pe Calvar. Noi vrem să fim cu Cristos cel veșnic viu, nu cu cel răstignit. „Oare a fost Cristos împărțit”? Oare Cristos poate fi „îmbunătățit” și prezentat omenirii într-o formă diferită de cea din evanghelie? „Isus Cristos – cel de ieri și de astăzi – este același în veci”.

Apostolul ne amintește misiunea noastră, misiunea întregii Bisericii: să slujim omul, predicând (toată!) evanghelia, astfel încât să nu fie zădărnicită crucea lui Cristos. Mai mult, nu doar crucea sa, ci întreaga sa viață. Nu trebuie să fie zadarnică prezența lui Cristos în mijlocul nostru. El este cu noi în toate zilele până la sfârșitul lumii (cf. Mt 28,20), dar este cu noi cu tot ceea înseamnă misterul vieții sale și istoria mântuirii noastre. Nu putem alege din Cristos doar ceea ce ne convine, doar ceea ce se adaptează gusturilor noastre.

În aceste timpuri în care prigoana lumii împotriva lui Cristos și a celor chemați să-i fie ucenici se împletește cu mângâierile lui Dumnezeu revărsate în inimi, suntem chemați să-l descoperim pe Cristos întreg și să-l predicăm așa cum este el în evanghelie, așa cum este în cuvintele și faptele sale. De fapt, el însuși este și astăzi în mijlocul nostru învațând și chemând: „Veniți după mine… Convertiţi-vă: s-a apropiat împărăţia cerurilor”! Să primim chemarea sa, să ne convertim, să nu zădărnicim crucea și viața sa.


Dezbinarea este umbra morții.
Avem nevoie de harul lui Cristos pentru ca,
eliberați de întunericul dezbinării,
să vedem lumina unității!


22 ianuarie 2017 

† DUMINICA a 3-a de peste an
Sf. Vincenţiu, diacon m.; Fer. Laura, m.
Is 8,23b-9,3; Ps 26; 1Cor 1,10-13.17; Mt 4,12-23 (Mt 4,12-17)

LECTURA I
Poporul care umbla în întuneric a văzut o lumină mare.
Citire din cartea profetului Isaia 8,23b-9,3
După cum odinioară, Domnul a adus ocară peste ţara lui Zabulon şi ţara lui Neftali, tot aşa, în cele din urmă, va aduce glorie pe drumul mării, dincolo de Iordan, Galileea neamurilor. 9,1 Poporul care umbla în întuneric a văzut o lumină mare, peste cei care locuiau în ţinutul umbrei morţii a strălucit o lumină. 2 Ai înmulţit poporul lui, le-ai mărit bucuria: se bucură înaintea ta cum se veselesc la seceriş şi se înveselesc ca la împărţirea prăzii. 3 Căci tu ai sfărâmat jugul care-l apăsa, toiagul de pe umerii săi şi nuiaua celui care-l oprima ca în ziua de la Madian.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 26(27),1.4.13-14 (R.: 1a)
R.: Domnul este lumina şi mântuirea mea.

1 Domnul este lumina şi mântuirea mea,
de cine mă voi teme?
Domnul este apărătorul vieţii mele,
de cine mă voi înfricoşa? R.

4 Un lucru cer de la Domnul şi pe acesta îl caut:
să locuiesc în casa Domnului în toate zilele vieţii mele,
ca să privesc frumuseţea Domnului
şi să vizitez sanctuarul său. R.

13 Cred că voi vedea bunătăţile Domnului
pe pământul celor vii.
14 Aşteaptă-l pe Domnul, fii tare,
întăreşte-ţi inima şi nădăjduieşte în Domnul! R.

LECTURA A II-A
Să fiţi toţi în armonie şi să nu fie între voi dezordini.
Citire din Scrisoarea întâi a sfântului apostol Paul către Corinteni 1,10-13.17
Fraţilor, vă îndemn, pentru numele Domnului nostru Isus Cristos, să fiţi toţi în armonie şi să nu fie între voi dezbinări, ca să fiţi desăvârşiţi în acelaşi cuget şi în aceeaşi simţire. 11 De fapt, despre voi, fraţii mei, mi s-a adus la cunoştinţă, de către cei din casa Cloei, că între voi sunt certuri. 12Spun aceasta pentru că fiecare dintre voi zice: „Eu sunt al lui Paul”, „Eu sunt al lui Apolo”, „Eu sunt al lui Chefa”, „Eu sunt al lui Cristos”. 13 Oare a fost Cristos împărţit? Oare Paul a fost răstignit pentru voi, sau în numele lui Paul aţi fost botezaţi? 17 Căci Cristos nu m-a trimis ca să botez, ci ca să vestesc evanghelia, nu cu înţelepciunea cuvântului, ca nu cumva să fie zadarnică crucea lui Cristos.
Cuvântul Domnului

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE Mt 4,23cd
(Aleluia) Isus predica evanghelia împărăţiei şi vindeca orice boală şi orice suferinţă în popor. (Aleluia)

EVANGHELIA
A venit şi s-a stabilit la Cafarnaum, ca să se împlinească ceea ce a fost spus prin profetul Isaia.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 4,12-23
În acel timp, auzind că Ioan a fost dat să fie închis, Isus a plecat în Galileea. 13 Şi, părăsind Nazaretul, a venit să locuiască la Cafarnaum, care este pe malul mării, în ţinuturile lui Zabulon şi Neftali, 14 ca să se împlinească ceea ce a fost spus prin profetul Isaia, care zice: 15 „Pământ al lui Zabulon şi pământ al lui Neftali, pe drumul spre mare, dincolo de Iordan, Galileea neamurilor! 16Poporul care stătea în întuneric a văzut o lumină mare, iar celor care stăteau în regiunea şi în umbra morţii le-a răsărit o lumină”. 17 De atunci a început Isus să predice şi să spună: „Convertiţi-vă: s-a apropiat împărăţia cerurilor!” 18 Umblând de-a lungul Mării Galileii, a văzut doi fraţi: pe Simon, cel numit Petru, şi pe Andrei, fratele lui, aruncând plasa în mare, căci erau pescari, 19 şi le-a spus: „Veniţi după mine şi vă voi face pescari de oameni!” 20 Iar ei, părăsind îndată năvoadele, l-au urmat. 21 Plecând de acolo, a văzut alţi doi fraţi, pe Iacob, fiul lui Zebedeu, şi pe Ioan, fratele lui, în barcă, împreună cu Zebedeu, tatăl lor, reparându-şi năvoadele, şi i-a chemat. 22 Iar ei, părăsind îndată barca şi pe tatăl lor, l-au urmat. 23 El străbătea toată Galileea, învăţând în sinagogile lor, predicând evanghelia împărăţiei şi vindecând orice boală şi orice suferinţă în popor.

Cuvântul Domnului

Posted in ecumenism, Rugaciune pentru unitatea creştinilor | Etichetat: , , , , , , , | Leave a Comment »

E viața mea și fac ce vreau cu ea!… Mi-am ieșit din fire!

Posted by Paxlaur pe 21/01/2017

Papa Francisc Familia si viata consacrataDespre Isus „spuneau că şi-a ieşit din fire”, cum de altfel spun și despre noi când vorbim despre virtute, curăție, feciorie, martiriu sau, altfel spus, despre viața sfintei Agneza. Multora ne vine greu să lăsăm virtutea să fie valoare. Preferăm ce-i mai ușor. Și ce este mai ușor decât viciul, răul, păcatul?! Cât efort trebuie să depui pentru a păcătui?

Să vorbești astăzi despre feciorie ca stil de viață și ca provocare la viața consacrată, nu poate trece netaxat: fie ți-ai ieșit din fire, fie ești din Evul Mediu. La fel se întâmplă și atunci când vorbim despre o chemare la fel de nobilă ca viața consacrată, dar diferită: viața de familie. Cum este privită familia astăzi? De ce se tem atât de mulți tineri să intre pe acest drum al angajamentului „de a-l iubi și respecta pe celălalt pentru toată viața, în timp de boală ca și în timp de sănătate”?!

Să medităm mai mult asupra responsabilității pe care o avem pentru chemarea la viața de familie. Toți suntem chemați să-i sprijinim pe tinerii care vor să întemeieze o familie. Suntem chemați să-i consolăm și să-i sfătuim pe cei care întâmpină dificultăți în căsnicia lor. Suntem chemați să luptăm împotriva divorțului, a adulterului, împotriva tuturor păcatelor care distrug familia și, împreună cu ea, distrug societatea și rănesc Biserica.

Ce facem noi concret pentru familii? Ce exemplu oferă părinții copiilor? Ce face societatea pentru familii? Ce face statul? Ce face Biserica? Noi ce facem? În familiile noastre cum este? Viitorul depinde de familii, tot viitorul, nu doar cel al Bisericii, deci și viitorul meu și al tău.

Ne-am împietrit inima în răutate și păcat, în vicii sau indiferență, în egoism sau bășcălie. Am strigat prea des „e viața mea și fac ce vreau cu ea”, uitând cât rău facem prin asta celor din jur, mai ales celor mici, care sunt „frații Domnului”. Vai celor care fură viitorul tinerilor! Vai celor care distrug familia!
Însă fericiți sunt cei care sprijină familiile, cei care fac bine celor abia căsătoriți și îi sprijină.
Fericiți cei care știu să primească o familie nu pentru a o învăța cum să divorțeze, ci pentru a o învăța iertarea, fidelitatea, iubirea.
Fericiți cei care în viața de familie, săraci sau bogați, investesc în copii, nu în bunuri: pruncii sunt viitorul lor și al omenirii.
Fericiți cei care spun tinerilor din ziua de astăzi: căsătoria și viața de familie sunt pentru cei curajoși, puternici, pentru cei care cred în ei și în viitorul lor; este o virtute să te căsătorești, nu o slăbiciune!
Fericiți cei care apără demnitatea femeii, drepturile copilului și sfințenia familiei.
Fericiți vom fi dacă vom găsi forța și curajul să redăm familiei locul pe care îl merită în viața Bisericii și a societății.


Cei tineri trebuie încurajați,
cei slabi ocrotiți,
cei dezbinați ajutați să se împace,
cei căzuți ridicați.
Să ne rugăm pentru familia aflată în suferință!


21 ianuarie 2017 

Sâmbătă din săptămâna a 2-a de peste an
Sf. Agneza, fc. m. **
Evr 9,2-3.11-14; Ps 46; Mc 3,20-21

LECTURA I
Cristos a intrat o dată pentru totdeauna în sfânta sfintelor, cu propriul lui sânge.
Citire din Scrisoarea către Evrei 9,2-3.11-14
Fraţilor, a fost construit cortul; primul, în care erau candelabrul şi masa cu pâinile punerii înainte, este numit Sfânta; 3 după a doua catapeteasmă, era cortul numit sfânta sfintelor. 11 Dar Cristos, devenit marele preot al bunurilor viitoare, trecând printr-un cort mai mare şi desăvârşit, care nu este făcut de mână de om, adică nu este din această lume, 12 a intrat o dată pentru totdeauna în sfânta sfintelor, nu cu sânge de ţapi şi viţei, ci cu propriul lui sânge, dobândind o mântuire veşnică. 13 Căci dacă sângele de ţapi şi de tauri şi cenuşa de juncă cu care sunt stropiţi cei întinaţi îi sfinţeşte spre curăţia trupului, 14 cu cât mai mult sângele lui Cristos, care prin Duhul veşnic s-a oferit pe sine fără prihană lui Dumnezeu, va curăţi conştiinţa voastră de faptele moarte, pentru a aduce cult Dumnezeului celui viu.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 46(47),2-3.6-7.8-9 (R.: cf. 8b)
R.: Cântaţi-i Domnului imnuri de laudă!

2 Toate popoarele, bateţi din palme,
aclamaţi-l pe Dumnezeu cu strigăte de bucurie!
3 Căci Domnul Preaînalt este înfricoşător,
mare rege peste tot pământul. R.

6 Dumnezeu se înalţă în strigăte de bucurie,
Domnul se înalţă în sunete de trâmbiţă.
7 Cântaţi-i psalmi lui Dumnezeu, cântaţi-i!
Cântaţi-i regelui nostru, cântaţi-i! R.

8 Căci Dumnezeu este rege peste tot pământul,
cântaţi-i cu măiestrie!
9 Dumnezeu stăpâneşte peste neamuri,
Dumnezeu stă pe tronul său cel sfânt. R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE cf. Fap 16,14b
(Aleluia) Deschide, Doamne, inimile noastre, ca să pătrundă în ele cuvântul Fiului tău! (Aleluia)

EVANGHELIA
Ai săi au venit să pună mâna pe el, căci spuneau că şi-a ieşit din fire.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Marcu 3,20-21
În acel timp, Isus a venit în casă şi mulţimea s-a adunat din nou, încât nu mai puteau nici să mănânce pâine. 21 Când au auzit ai săi, au venit să-l ia, căci spuneau că şi-a ieşit din fire.

Cuvântul Domnului

Posted in Agneza, Predici si meditatii | Etichetat: , , , , , , , , , , | Leave a Comment »

 
%d blogeri au apreciat asta: