Prea târziu te-am iubit…

Unul singur este învăţătorul nostru, Cristos, iar noi toţi suntem fraţi!

Fiţi cumpătaţi, vegheaţi! Duşmanul nostru, Diavolul, dă târcoale! (1)

Posted by Paxlaur pe 25/04/2017

„Diavolul, văzându-se pe sine aruncat dintre îngeri, n-a suportat să-l vadă pe cel pământesc ridicat la treapta îngerilor prin desăvârşire”[1]. Este, am putea spune, reluarea strigătului din prima lectură pe care Biserica ne-a propus-o astăzi pentru sărbătoarea sfântului Marcu: „Fiţi cumpătaţi şi vegheaţi! Pentru că duşmanul vostru, Diavolul, dă târcoale ca un leu care mugeşte, căutând pe cine să sfâşie. Împotriviţi-vă lui, tari în credinţă” (1Pt 5,8-9). Din acea zi a căderii sale, Diavolul nu mai are linişte şi ne dă târcoale. Tuturor. Oriunde. Cu cea mai înţeleaptă viclenie…

Prea târziu te-am iubit...

satan

Astăzi voi fi demodat şi probabil (mai) plictisitor! Aceasta pentru că voi vorbi despre Diavol. Diavolul? „Chestia” aia cu coarne şi coadă cu care ne speriau părinţii sau bunicii?! Exact! Nu se poate (şi parcă deja îi văd pe unii cum caută mouseul să şteargă mesajul sau să citească altceva!). Cum să vorbeşti astăzi – secolul XXI – despre Satana?! Cum să fii atât de demodat?! Exact. Sunt! Şi voi mai fi şi mâine, dacă mă va mai răbda bunul Dumnezeu! Şi chiar am multe de spus (pentru cei care au timp!) despre această realitate care nu e doar o poveste de speriat copiii, ci o realitate cu care ne confruntăm în fiecare zi, unul care nu are linişte niciodată până ce nu ne vede căzuţi! Da, acesta este Diavolul, Satana, Lucifer, Îngerul cel rău, cel mai rău.

Sfântul Vasile cel Mare avea cuvânte care smulg sufletului nostru fărâme de nelinişte:…

Vezi articol original 3.126 de cuvinte mai mult

Posted in Predici si meditatii | Leave a Comment »

Dacă ar trebui să scriem o „evanghelie”…

Posted by Paxlaur pe 25/04/2017

Emmanuel_Tzanes_-_St._Mark_the_Evangelist_-_1657Sunt ani și ani de când zilnic auzim vorbindu-se despre Isus Cristos. Pentru mulți, fiecare zi aduce și primirea lui Isus în sfânta Împărtășanie. Între noi și el, Domnul și Dumnezeul nostru, s-au creat legături de prietenie, de iubire. Însă dacă ar trebui să scriem o carte despre el, dacă ar trebui să scriem o „evanghelie” – așa cum a scris sfântul Marcu – ce anume am evidenția din viața lui Cristos? Cât de bine îl cunoaștem pe Cristos? Cât de atenți suntem atunci când se predică despre Isus din Nazaret?

Sfântul Marcu, numit și interpretul lui Petru – pentru că în evanghelia pe care a scris-o a redat predica lui Petru – a auzit în casa sa de la Ierusalim vorbindu-se despre Isus Cristos și s-a îndrăgostit de el, de Fiul Omului și de faptele sale minunate (cf. Fap 12,12-17). Voia să știe cine este acest Isus din Nazaret, să-l cunoască cu adevărat. De altfel, tema centrală în evanghelia care-i poartă numele este tocmai identitatea lui Isus. Mulți se întreabă despre Cristos: „Cine este oare acesta, că și vântul și marea îl ascultă?” (Mc 4,41; 8,27-30; 15,1-5).

Cristos i se descoperă ca Fiul lui Dumnezeu tocmai prin moartea sa pe cruce, atunci când centurionul care stătea în fața crucii pe care era răstignit Isus din Nazaret, văzând cum și-a dat sufletul, a spus: „Cu adevărat acest om era Fiul lui Dumnezeu!” (Mc 15,39).

Acum însă este rândul nostru să credem că Isus este cu adevărat Fiul lui Dumnezeu. Acum este rândul nostru să primim cu folos învăţătura sfântului Marcu despre Fiul Omului şi astfel „să mergem cu fidelitate pe urmele lui Cristos”. Mai mult, nu doar să-l urmăm pe Cristos în tăcere și singurătate, ci și să-l predicăm prin viața noastră. Poate că nu putem scrie o carte despre Cristos, dar viața noastră trebuie să devină o povestire a Evangheliei, ba chiar mai mult, o „încarnare” a Evangheliei.

Dacă l-am cunoscut cu adevărat pe Cristos, atunci trebuie să-l urmăm și să-l predicăm fraților noștri. Adevărata predică începe cu renunțarea la noi înșine – „Dacă cineva vrea să vină după mine, să renunțe la sine, să-și ia crucea și să mă urmeze” (Mc 8,34) – și este îmbrăcată în umilință, pentru că: „Dumnezeu se împotriveşte celor mândri, însă celor smeriţi le dă har!” (1Pt 5,5).

Astăzi este rândul nostru să predicăm despre Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu. Astăzi Cristos ne întreabă: „Cine sunt eu pentru tine? Cine spui tu că sunt eu?”. Mai mult: „Ce spui lumii despre mine? Care este mărturia ta despre Evanghelie, despre Biserică, despre credința în Dumnezeu”? Astăzi Cristos ne spune nouă: „Mergând în toată lumea, predicaţi evanghelia la toată făptura!” (Mc 16,15). Începe cu cel de lângă tine, cu cel cu care îți împarți viața, casa, locul de muncă, timpul. Și începe lăsând faptele să vorbească mai mult decât cuvintele.


Dacă l-ai primit pe Cristos
și nu-l dăruiești lumii,
nu-l împăstășești fraților tăi,
riști să-l pierzi!


25 aprilie 2017 

Marţi din săptămâna a 2-a a Paştelui
SF. MARCU, ev.
1Pt 5,5b-14; Ps 88; Mc 16,15-20

LECTURA I
Vă salută Marcu, fiul meu.
Citire din Scrisoarea întâi a sfântului apostol Petru 5,5b-14
Preaiubiţilor, îmbrăcaţi-vă toţi în umilinţă unii faţă de alţii, pentru că: „Dumnezeu se împotriveşte celor mândri, însă celor smeriţi le dă har!” 6 Aşadar, umiliţi-vă sub mâna puternică a lui Dumnezeu, pentru ca el să vă înalţe la timpul potrivit! 7 Încredinţaţi-i lui toată îngrijorarea voastră, căci el se îngrijeşte de voi! 8 Fiţi cumpătaţi, vegheaţi! Duşmanul vostru, diavolul, ca un leu care rage, dă târcoale căutând pe cine să înghită. 9 Împotriviţi-vă lui tari în credinţă, ştiind că şi fraţii voştri răspândiţi în lume îndură aceleaşi suferinţe! 10 Iar Dumnezeul oricărui har, care v-a chemat la gloria sa veşnică în Cristos Isus, după ce veţi fi suferit puţin, el însuşi vă va desăvârşi, vă va întări, vă va da putere, vă va face neclintiţi. 11 Lui să-i fie puterea în veci! Amin! 12 V-am scris pe scurt prin Silvan, pe care îl consider un frate credincios, ca să vă îndemn şi să dau mărturie că acesta este adevăratul har al lui Dumnezeu; să rămâneţi în el! 13 Vă salută comunitatea din Babilon, aleasă ca şi voi, şi Marcu, fiul meu. 14 Salutaţi-vă unii pe alţii cu sărutul dragostei! Pace vouă tuturor care sunteţi în Cristos!

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 88(89),2-3.6-7.16-17 (R.: cf. 2a)
R.: Îndurările tale, Doamne, în veci le voi cânta.
sau:
Aleluia.

2 Îndurările Domnului în veci le voi cânta,
cu gura mea voi face cunoscută
din generaţie în generaţie fidelitatea ta.
3 Căci ai spus: „Îndurarea s-a întemeiat pentru totdeauna;
ai stabilit în ceruri fidelitatea ta”. R.

6 Cerurile laudă minunile tale, Doamne,
şi fidelitatea ta, în adunarea sfinţilor.
7 Căci cine este egal, pe nori, cu Domnul,
cine este asemenea cu Domnul între fiii zeilor? R.

16 Fericit este poporul care ştie să te aclame,
care umblă în lumina feţei tale, Doamne!
17 Ei se bucură neîncetat de numele tău
şi se mândresc cu dreptatea ta! R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE 1Cor 1,23a.24b
(Aleluia) Noi îl predicăm pe Cristos cel răstignit, puterea lui Dumnezeu şi înţelepciunea lui Dumnezeu. (Aleluia)

EVANGHELIA
Predicaţi evanghelia la toată făptura!
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Marcu 16,15-20
În acel timp, Isus le-a spus celor unsprezece: „Mergând în toată lumea, predicaţi evanghelia la toată făptura! 16 Cine va crede şi va fi botezat se va mântui; iar cine nu va crede va fi condamnat. 17 Acestea sunt semnele care îi vor însoţi pe cei care cred: în numele meu vor scoate diavoli, vor vorbi limbi noi, 18 vor lua şerpi în mână şi, dacă vor bea ceva aducător de moarte, nu le va dăuna. Îşi vor pune mâinile peste cei bolnavi şi ei se vor vindeca”. 19 După ce le-a vorbit, Domnul Isus s-a înălţat la cer şi s-a aşezat la dreapta lui Dumnezeu, 20 iar ei, plecând, au predicat pretutindeni, în timp ce Domnul lucra cu ei şi le întărea cuvântul prin semnele care-i însoţeau.

Cuvântul Domnului

Posted in Evanghelia dupa sfantul Marcu, Predici si meditatii | Etichetat: , , , , , | Leave a Comment »

Vestirea cuvântului cu fidelitate și îndrăzneală

Posted by Paxlaur pe 24/04/2017

3-Gesu_e_NicodemoRugăciunea aceasta ar trebui să răsune zilnic în Biserică și în inima noastră: „Doamne, îngăduie servitorilor tăi să vestească cuvântul tău cu toată îndrăzneala şi întinde-ţi mâna ca să se facă vindecări, semne şi minuni prin numele slujitorului tău sfânt, Isus!” (Fap 4,29-30). Vestirea cuvântului cu fidelitate și îndrăzneală, precum și punerea în evidență a semnelor făcute și astăzi în numele lui Cristos, sunt izvoarele din care se pot naște noi Nicodimi, noi oameni doritori să dialogheze cu Cristos, să-l cunoască și astfel să se apropie de Dumnezeu.

În jurul nostru – ba chiar poate în noi înșine! – există cel puțin un Nicodim. Cunoaștem oameni care sunt ca Nicodim: oameni importanți în societate (Nicodim era unul dintre conducătorii iudeilor, întrucât aparținea probabil Sinedriului), farisei (nu în sensul de ipocriți, ci oameni care chiar iubesc legea și o consideră o expresie a voinței divine și fac tot posibilul pentru a o respecta cu fidelitate, chiar și în cele mai mici detalii), care „umblând noaptea” caută lumina, caută adevărul. Există și astăzi oameni care par străini de Dumnezeu, de mesajul evangheliei, însă faptul că duc o viață demnă, plină de adevăr și dreptate, ridică în ei semne de întrebare cu privire la Cristos: oare nu este el Mesia? Oare nu este aceasta calea spre Adevăr, spre Viață? Și liniștea nopții și a vieții le este tulburată de dubii, de întrebări. Ei au nevoie de Cristos, ei au nevoie de oameni care – vestind cuvântul cu toată îndrăzeala – să-i apropie de Adevăr și să-i ajute să renască la o viață nouă „din apă și Duh”.

Nu, nu ne gândim la acei oameni care „iubesc mai mult gloria oamenilor decât gloria lui Dumnezeu” și, deși cred, își ascund credința pentru a se bucura de diverse beneficii sau pentru a evita „întrebările/persecuțiile” (cf. In 12,42-43). Nu aceștia sunt Nicodimii care au nevoie de noi în această zi. Noi ne gândim la cei care chiar vor să-l cunoască pe Cristos, la cei care sunt dispuși ca cunoscându-l să-l apare, chiar cu riscul de a fi criticați, așa cum a făcut Nicodim (cf. In 7,50-52). Ne gândim la acei oameni care cunoscându-l pe Cristos nu-l mai părăsesc niciodată, ci rămân cu el până la sfârșit, chiar și pe Calvar (cf. In 19,39).

Cunoști un astfel de om? Cunoști un om drept, bun, iubitor al legii și al adevărului, dar care încă nu l-a întâlnit pe Cristos? Cunoști un om care încă nu a cunoscut Evanghelia? Ai încercat să-i vorbești despre frumusețea credinței? Ai încercat să-l porți „noaptea” la Isus, lumina lumii? Sau poate că tocmai tu, tocmai noi am devenit oameni drepți, legaliști, dar lipsiți de Dumnezeu, de iubirea față de Cristos și avem nevoie de o renaștere în Duhul Sfânt.


În timp ce vorbea cu Isus,
Nicodim era deja transformat din interior,
era născut din apă și Duh la o viață nouă.
Dialogul cu Cristos,
vorbirea cu el și despre el,
este începutul renașterii fiecărui om!


24 aprilie 2017 

Luni din săptămâna a 2-a a Paştelui
Ss. Fidel din Sigmaringen, pr. m. *; Maria a lui Cleofa şi Salomea; Egbert, călug.
Fap 4,23-31; Ps 2; In 3,1-8

LECTURA I
Pe când se rugau, toţi s-au umplut de Duhul Sfânt şi vesteau cuvântul lui Dumnezeu cu îndrăzneală.
Citire din Faptele Apostolilor 4,23-31
În zilele acelea, după ce au fost lăsaţi să plece, Petru şi Ioan au venit la ai lor şi le-au vestit toate câte le spuseseră arhiereii şi bătrânii. 24 Iar ei, când au auzit, şi-au ridicat împreună glasul către Dumnezeu şi au spus: „Stăpâne, tu care ai făcut cerul, pământul şi marea şi toate câte sunt în ele, 25 tu le-ai spus părinţilor noştri, prin Duhul Sfânt, prin gura slujitorului tău David: «De ce se frământă neamurile şi popoarele au născocit planuri deşarte? 26 S-au ridicat regii pământului şi conducătorii s-au adunat laolaltă împotriva Domnului şi împotriva Unsului său”. 27 Căci, într-adevăr, împotriva slujitorului tău sfânt, Isus, pe care tu l-ai uns, s-au adunat în cetatea aceasta Irod şi Ponţiu Pilat, împreună cu păgânii şi popoarele lui Israel, 28 ca să împlinească toate câte mâna ta şi voinţa ta le-au stabilit mai dinainte ca să fie. 29 Şi acum, Doamne, priveşte de sus la ameninţările lor şi îngăduie servitorilor tăi să vestească cuvântul tău cu toată îndrăzneala 30 şi întinde-ţi mâna ca să se facă vindecări, semne şi minuni prin numele slujitorului tău sfânt, Isus!” 31Pe când se rugau, s-a cutremurat locul în care erau adunaţi; toţi s-au umplut de Duhul Sfânt şi vesteau cuvântul lui Dumnezeu cu îndrăzneală.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 2,1-3.4-6.7-9 (R.: cf. 12d)
R.: Fericiţi toţi cei care se încred în tine, Doamne.
sau:
Aleluia.

1 Pentru ce se frământă neamurile
şi pentru ce cugetă popoarele lucruri deşarte?
2 Regii pământului se răscoală
şi cei care conduc se înţeleg împreună
împotriva Domnului şi împotriva Unsului său:
3 „Să rupem legăturile lor şi să scăpăm de jugul lor!” R.

4 Cel care locuieşte în ceruri surâde, Domnul râde de ei.
5 Apoi, în mânia sa, le vorbeşte şi, în furia sa, îi înspăimântă:
6 „Eu sunt acela care l-am uns pe regele meu în Sion,
pe muntele meu cel sfânt!” R.

7 Voi vesti hotărârea Domnului;
el mi-a zis: „Tu eşti Fiul meu, eu astăzi te-am născut.
8 Cere-mi şi-ţi voi da popoarele ca moştenire
şi marginile pământului, în stăpânire!
9 Tu le vei zdrobi cu un toiag de fier
şi le vei sfărâma ca pe vasul olarului”. R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE Col 3,1
(Aleluia) Dacă aţi înviat împreună cu Cristos, căutaţi cele de sus, unde Cristos şade la dreapta lui Dumnezeu! (Aleluia)

EVANGHELIA
Dacă cineva nu se naşte din nou, nu poate să vadă împărăţia lui Dumnezeu.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Ioan 3,1-8
În acel timp, era între farisei un om al cărui nume era Nicodim, un conducător al iudeilor. 2 Acesta a venit la Isus noaptea şi i-a zis: „Rabbi, ştim că ai venit de la Dumnezeu ca învăţător, căci nimeni nu poate să facă semnele pe care le faci dacă Dumnezeu nu este cu el”. 3 Isus i-a răspuns şi i-a zis: „Adevăr, adevăr îţi spun, dacă cineva nu se naşte din nou, nu poate să vadă împărăţia lui Dumnezeu”. 4 Nicodim i-a zis: „Cum poate să se nască un om când este bătrân? Oare poate să intre din nou în sânul mamei sale şi să se nască?” 5 Isus i-a răspuns: „Adevăr, adevăr îţi spun: dacă cineva nu se naşte din apă şi Duh, nu poate să intre în împărăţia lui Dumnezeu. 6 Ce este născut din trup, trup este, iar ce este născut din Duh, duh este. 7 Şi nu te mira că ţi-am zis: trebuie să vă naşteţi din nou! 8 Vântul suflă unde vrea; îi auzi sunetul, dar nu ştii de unde vine, nici încotro merge. Aşa este cu tot cel care este născut din Duh”.

Cuvântul Domnului

Posted in Rugaciune | Etichetat: , , , , , , , | Leave a Comment »

 
%d blogeri au apreciat asta: