Prea târziu te-am iubit…

Unul singur este învăţătorul nostru, Cristos, iar noi toţi suntem fraţi!

Despre adevărata prietenie, atunci când Dumnezeu ți-e prieten bun…

Posted by Paxlaur pe 23/02/2017

dumnezeu-e-tata_iubire_prietenÎnainte de a ne apropia de cuvântul Domnului din această zi să ne întipărim în minte îndemnul sfântului apostol Paul: „Primiţi cuvântul lui Dumnezeu, căci nu este un cuvânt omenesc, ci, într-adevăr, Dumnezeu este cel care vă vorbeşte” (1Tes 2,13). Cu această convingere – că înșuși Dumnezeu ne vorbește așa cum un Tată iubitor vorbește copiilor săi – să ne lăsăm pătrunși de înțelepciunea Sfintei Scripturi și să încercăm să trăim ceea ce citim. Altfel spus, să încercăm în această zi să ne îngrijim mai mult de suflet decât de trup; să fim generoși cu cei din jurul nostru, convinși fiind că nici măcar un pahar de apă, oferit în numele lui Cristos, nu rămâne nerăsplătit; să evităm păcatul și, mai ales, scandalizarea celor mici prin faptele noastre. Să ne fie ziua aceasta altfel, să ne găsim și noi plăcerea doar în „legea Domnului”, în cuvântul său, și să cugetăm mereu la învățătura pe care Domnul ne-o oferă. Atunci vom deveni ca „pomul sădit pe malul apei, care dă rod la timpul potrivit”, atunci tot ceea ce facem va fi încununat cu succes.

În viața împăratului Alexandru cel Mare se povestește că avea mereu aproape de el un medic, un om deosebit care îi devenise cel mai bun prieten. Mulți ar fi vrut să se bucure de prietenia și onoarea de care se bucura medicul, însă împăratul nu arată nimănui o astfel de încredere. Cei de la curtea împăratului au început să privească cu invidie prezența medicului și s-au pus de acord să trimită împăratului o scrisoare prin care îl înștiințau că medicul de fapt este un trădător care nu așteaptă altceva decât ocazia potrivită pentru a-l omorî pe împărat. Mai exact, spuneau în acea scrisoare, chiar a doua zi medicul avea să-i dea împăratului o substanță otrăvitoare în locul medicamentelor și astfel îl va omorî.

Împăratul a citit scrisoarea și a pus-o sub perna sa, așteptând cu nerăbdare venirea medicului. Acesta a venit în cortul împăratului, l-a salutat și apoi a pus o substanță într-un potir pe care l-a întins împăratului. Cu o mână Alexandru a luat potirul, iar cu cealaltă a scos de sub pernă scrisoarea și i-a dat-o medicului. În timp ce medicul citea primele rânduri, împăratul a golit potirul dintr-o singură sorbitură. Astfel el i-a arătat medicului încrederea pe care o are în el. El îl știa pe doctorul său, pe prietenul său și avea încredere deplină în el.

Noi îl cunoaștem pe Domnul? Avem încredere deplină în învățătura pe care Domnul ne-o oferă pentru sănătatea sufletului nostru? Nu cumva credem că Dumnezeu e un prieten fals? Când Dumnezeu ți-e prieten adevărat și îl simți ca pe un bun părinte, atunci el devine sfetnicul tău, călăuza sufletului tău în toate zilele vieții tale și nu doar din când în când.


Dumnezeu vorbește în fiecare zi inimii noastre.
Să primim cu încredere cuvântul său
și să ne lăsăm călăuziți de el.
Să medităm cuvântul
și să înțelegem ce așteaptă Domnul de la noi în această zi.


23 februarie 2017 

Joi din săptămâna a 7-a de peste an
Sf. Policarp, ep. m. **
Sir 5,1-10; Ps 1; Mc 9,41-50

LECTURA I
Nu întârzia să te întorci la Domnul.
Citire din cartea lui Ben Sirah 5,1-8
Fiule, nu te baza pe bogăţiile tale şi nu spune: „Îmi este de ajuns!” 2 Nu-ţi urma sufletul şi puterea umblând în dorinţele inimii tale! 3 Nu spune: „Cine mă va stăpâni sau cine va reuşi să mă supună pentru ceea ce am făcut?” Domnul cu siguranţă te va pedepsi. 4 Nu spune: „Am păcătuit şi ce mi s-a întâmplat?”, căci Domnul este îndelung răbdător! 5 Despre iertare, nu fi fără teamă, adăugând păcat peste păcat! 6 Nu spune: „Îngăduinţa lui este mare şi mulţimea păcatelor mele o va ierta”, căci îndurarea şi mânia sunt la el şi-şi va revărsa furia asupra păcătoşilor! 7 Nu aştepta deloc să te întorci la Domnul şi nu amâna de la o zi la alta, căci mânia Domnului va veni pe neaşteptate şi vei pieri în timpul răzbunării! 8 Nu te baza pe bogăţiile nedrepte, căci nimic nu-ţi va fi de folos în ziua pericolului!

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 1,1-2.3.4 şi 6 (R.: Ps 39(40),5a)
R.: Fericit este bărbatul care şi-a pus încrederea în Domnul.

1 Fericit omul care nu umblă după sfatul celor nelegiuiţi,
nu zăboveşte pe calea păcătoşilor
şi nu se aşază în adunarea celor care batjocoresc,
2 dar îşi găseşte plăcerea în legea Domnului
şi la legea lui cugetă ziua şi noaptea. R.

3 El este ca pomul sădit pe malul apei,
care dă rod la timpul potrivit;
frunzele lui nu se veştejesc
şi tot ceea ce face se încununează cu succes. R.

4 Nu tot aşa este cu cei nelegiuiţi, nu tot aşa;
ei sunt ca pleava pe care o spulberă vântul.
6 Căci Domnul cunoaşte calea celor drepţi,
iar calea celor nelegiuiţi duce la pieire. R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE cf. 1Tes 2,13
(Aleluia) Primiţi cuvântul lui Dumnezeu, căci nu este un cuvânt omenesc, ci, într-adevăr, Dumnezeu este cel care vă vorbeşte! (Aleluia)

EVANGHELIA
Este mai bine pentru tine să intri ciung în viaţă, decât, având amândouă mâinile, să mergi în Gheenă.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Marcu 9,41-50
În acel timp, Isus le-a spus discipolilor săi: „Oricine vă va da să beţi un pahar cu apă în numele meu, pentru că sunteţi ai lui Cristos, adevăr vă spun, nu-şi va pierde răsplata! 42 Oricine scandalizează pe unul dintre aceştia mai mici care cred în mine, ar fi mai bine pentru el dacă i s-ar lega de gât o piatră de moară şi ar fi aruncat în mare. 43 Dacă mâna ta te scandalizează, taie-o! Este mai bine pentru tine să intri ciung în viaţă decât, având amândouă mâinile, să mergi în Gheenă, în focul care nu se stinge, 44 unde viermele lor nu moare şi focul nu se stinge. 45 Şi dacă piciorul tău te scandalizează, taie-l! Este mai bine pentru tine să intri şchiop în viaţă, decât, având amândouă picioarele, să fii aruncat în Gheenă, 46 unde viermele lor nu moare şi focul nu se stinge. 47 Iar dacă ochiul tău te scandalizează, scoate-l! Este mai bine pentru tine să intri în împărăţia lui Dumnezeu cu un singur ochi, decât, având amândoi ochii, să fii aruncat în Gheenă 48unde viermele lor nu moare şi focul nu se stinge. 49 Căci fiecare va fi sărat cu foc. 50 Sarea este bună. Însă dacă sarea devine nesărată, cum îi veţi reface gustul? Să aveţi sare în voi şi să trăiţi în pace unii cu alţii!”

Cuvântul Domnului

Posted in Predici si meditatii | Etichetat: , , , , , , , | Leave a Comment »

Tu numești asta problemă? Vino aici să vezi ce înseamnă necazul…

Posted by Paxlaur pe 22/02/2017

terapie-intensiva„Aici ajungi să te ruşinezi de falsele tale probleme existenţiale. Mă sună nevasta şi îmi spune că s-a spart acoperişul, că nu merge televizorul sau maşina. Îi spun, vino aici să vezi ce înseamnă necazul. Această meserie te face să relativizezi necazurile, să te bucuri că existi în fiecare zi”!
Acesta este doar un fragment dintr-un interviu pe care l-am citit ieri și pe care am să-l recitesc în clipa „următoare”, în acel moment „imediat” când încep să mă plâng de „problemele mele existențiale”… ca să nu uit să „relativizez necazurile și să mă bucur că exist”…
Citiți restul interviului aici: http://m.adevarul.ro/locale/timisoara/dilema-unui-medic-ati-In-toracele-deschis-omului-declarat-mort-medical-juridic-vedeam-inima-batand-rinichiul-producand-urina-pielea-retina-1_58ab0c125ab6550cb8a74fea/index.html

Posted in E bine de ştiut, Lecturi | Etichetat: , , , , , | Leave a Comment »

Îmi pare rău, dar Biserica nu este un „club de pensionari”…

Posted by Paxlaur pe 22/02/2017

biserica-e-tanara„Tu eşti Petru şi pe această piatră voi zidi Biserica mea şi porţile iadului nu o vor birui”, a spus Cristos privind spre Petru și văzând în el și în apostoli mulțimea tuturor celor care, secol după secol, vor trăi în Biserică și pentru Biserică. Privirea și cuvintele lui Cristos au ajuns până la noi, cei care astăzi împreună cu Sfântul Părinte papa, cu episcopii și preoții, cu persoanele consacrate și cu toți laicii formăm Biserica pe care o mărturisim în Crez ca una, sfântă, catolică și apostolică.

Conciliul al II-lea din Vatican ne învață: „Isus Cristos, Păstorul veșnic, a întemeiat sfânta Biserică, trimițându-i pe apostoli așa cum el însuși a fost trimis de Tatăl (cf. In 20,21), și a voit ca urmașii lor, adică episcopii, să fie până la sfârșitul veacurilor păstori în Biserica sa. Iar pentru ca episcopatul însuși să fie unul și indivizibil, a așezat în fruntea celorlalți apostoli pe sfântul Petru și a stabilit în el principiul și fundamentul veșnic și vizibil al unității credinței și comuniunii. Conciliul pune din nou în fața tuturor credincioșilor, pentru a fi crezută cu tărie, această învățătură despre instituirea, perpetuitatea, puterea și rostul primatului sacru al pontifului roman și despre magisteriul lui infailibil și, mergând pe aceeași linie, a hotărât să mărturisească și să proclame în fața tuturor învățătura despre episcopi, urmașii apostolilor, care, împreună cu urmașul lui Petru, vicarul lui Cristos și capul văzut al întregii Biserici, conduc casa Dumnezeului celui viu” (Lumen gentium, nr. 18).

Ce înseamnă pentru noi faptul că facem parte din „casa Dumnezeului celui viu”? Și care este contribuția noastră în lupta Bisericii cu „porțile iadului”? Simțim noi că Biserica este familia noastră și că trebuie să ne implicăm în viața și activitățile ei? Așa cum în familie fiecare membru este chemat să participe la susținerea casei, la fel și în Biserică suntem chemați să colaborăm, sub călăuzirea Duhului Sfânt, la vestirea evangheliei: „Fiecare din voi să slujească altora după darul pe care l-a primit, ca niște buni administratori ai harului felurit al lui Dumnezeu” (1Pt 4,10).

Să slujim fraților noștri și plini de Duhul Sfânt să strigăm: „Dumnezeu e viu. Domnul trăiește și este prezent în Biserica sa. Nicio tulburare din lumea aceasta nu ne poate zdruncina”. Să nu lăsăm Biserica să fie un „club de pensionari”, de oameni obosiți și plictisiți care nu mai au nimic de făcut decât să își aștepte sfârșitul. Să redăm Bisericii tinerețea unui Dumnezeu veșnic viu, să redăm Bisericii chipul tânărului care îl așteaptă pe Cristos.


Sub călăuzirea Duhului Sfânt,
noi suntem
chipul și forța pe care Biserica o are
în cel de-al treilea mileniu,
pe care nu puțini îl numesc cu îngrijorare ultimul…
Nimeni nu știe dacă va fi ultimul,
dar cu siguranță pentru noi este singurul
în care putem da mărturie despre Cristos și Biserica sa.


22 februarie 2017 

Miercuri din săptămâna a 7-a de peste an
CATEDRA SF. AP. PETRU; Sf. Margareta din Cortona, călug.
1Pt 5,1-4; Ps 22; Mt 16,13-19

LECTURA I
Petru, martor al suferinţelor lui Cristos.
Citire din Scrisoarea întâi a sfântului apostol Petru 5,1-4
Preaiubiţilor, pe prezbiterii care sunt între voi, eu, care sunt prezbiter ca şi ei şi martor al suferinţelor lui Cristos şi părtaş al gloriei care se va arăta, îi îndemn: 2 Păstoriţi turma lui Dumnezeu care v-a fost încredinţată, supraveghind-o nu cu silă, ci de bunăvoie, aşa cum vrea Dumnezeu, nu pentru un câştig necinstit, ci cu bunăvoinţă; 3 nu ca şi cum aţi fi stăpâni peste cei care v-au fost încredinţaţi, ci făcându-vă modele pentru turmă. 4 Iar când va apărea păstorul suprem, veţi primi cununa gloriei, care nu se veştejeşte.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 22(23),1-3a.3b-4.5.6 (R.: 1)
R.: Domnul este păstorul meu, nu voi duce lipsă de nimic.

1 Domnul este păstorul meu,
nu voi duce lipsă de nimic;
2 el mă paşte pe păşuni verzi, mă conduce la ape de odihnă,
3a îmi înviorează sufletul. R.

3b Mă călăuzeşte pe cărări drepte de dragul numelui său.
4 Chiar dacă ar fi să umblu prin valea întunecată a morţii,
nu mă tem de niciun rău,
căci tu eşti cu mine, toiagul şi nuiaua ta mă mângâie. R.

5 Tu pregăteşti masă pentru mine
în faţa asupritorilor mei,
îmi ungi capul cu untdelemn
şi paharul meu e plin de se revarsă. R.

6 Da, fericirea şi îndurarea mă vor însoţi
în toate zilele vieţii mele
şi voi locui în casa Domnului
până la sfârşitul zilelor mele. R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE Mt 16,18b
(Aleluia) Tu eşti Petru şi pe această piatră voi zidi Biserica mea şi porţile iadului nu o vor birui. (Aleluia)

EVANGHELIA
Tu eşti Petru; ţie îţi voi da cheile împărăţiei cerului.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 16,13-19
În acel timp, venind în părţile Cezareii lui Filip, Isus i-a întrebat pe discipolii săi, zicând: „Cine spun oamenii că este Fiul Omului?” 14 Ei i-au spus: „Unii, «Ioan Botezătorul», alţii, «Ilie», alţii, «Ieremia sau unul dintre profeţi»”. 15 El le-a spus: „Dar voi cine spuneţi că sunt?” 16 Atunci Simon Petru a luat cuvântul şi a zis: „Tu eşti Cristos, Fiul Dumnezeului cel viu!” 17 Isus, luând cuvântul, a spus: „Fericit eşti Simon, fiul lui Iona, căci nu carnea şi sângele ţi-au revelat aceasta, ci Tatăl meu care este în ceruri. 18 Şi eu îţi zic: tu eşti Petru şi pe această piatră voi zidi Biserica mea şi porţile iadului nu o vor birui. 19 Ţie îţi voi da cheile împărăţiei cerurilor: dacă vei lega ceva pe pământ, va fi legat în ceruri, iar dacă vei dezlega ceva pe pământ, va fi dezlegat în ceruri”.

Cuvântul Domnului

Posted in Biserica, Predici si meditatii | Etichetat: , , , , , , , , , , , , | Leave a Comment »

 
%d blogeri au apreciat asta: