Prea târziu te-am iubit…

Oamenii se zbat din ce în ce mai mult să pătrundă în adâncurile pământului pentru a extrage de acolo toate zăcămintele și toate bogățiile ascunse. Însă se preocupă atât de puțin să sape în propriile inimi pentru a găsi valorile pe care le ascund, pentru a scoate la lumină tot ceea ce este mai de preț în interiorul omului. Cine și când și cum se mai oprește astăzi în toiul agitației să-și spună: „Doamne, astăzi vreau să scot din inima mea toată bunătatea pe care ai sădit-o acolo și de care am uitat. Astăzi vreau să arăt lumii că sunt chipul și asemănarea ta, izvor de bunătate pentru cei din jur”. Cine?

Să fii plin de bunătate înseamnă: să nu furi, să nu minți, să nu înșeli, să nu juri strâmb, să nu asuprești, să nu vorbești de rău, să nu faci nedreptate, să nu umbli cu clevetiri, să nu urăști pe fratele tău, să nu te răzbuni și să nu ții supărare. Cu alte cuvinte înseamnă: să iubești din toată inima, fără ipocrizie, și să fii sfânt… să încerci să fii sfânt.

Este adevărat că avem în noi o înclinație care ne poartă mult mai ușor spre răutate, spre viciu, spre păcat. Însă la fel de adevărat este că Domnul pune în inima noastră, în special prin sacramente, harurile suficiente pentru a nu ne lăsa pradă influenței răului și pentru a face binele.

Există o ispită „modernă” a Diavolului care face ravagii: iluzia că astăzi nimeni nu mai este bun, că nimeni nu mai practică bunătatea. Peste tot vedem numai răul și auzim oameni care se lamentează zicând: „Dacă ești bun, ești prost!”. Sau îi auzim pe alții strigând: „Dar ce, eu sunt mai prejos?! De ce să fac eu cutare sau cutare lucru?! Ca să mă ia pe mine de fraier?”. Astfel Diavolul ne șușotește (destul de convingător!) că astăzi bunătatea ar fi sinonim cu naivitatea. Este o strașnică ispită care ne dă târcoale în fiecare zi. Aceasta pentru că binele este tăcut, bunătatea este suavă, nu se vede, nu se laudă, nu se mândrește și trece deseori neobservată. În timp ce răutatea face mult zgomot, se vrea știută, se vrea simțită ca să-i terorizeze și să-i descurajeze pe toți cei buni.

Însă Domnul este de partea noastră. El ne ajută să fim buni. Noi știm că fără această „virtute” a bunătății nu ne putem mântui. Vom fi judecați despre bunătatea pe care am avut-o față de cei flămânzi, însetați, străini, goi, bolnavi, închiși.

Reține

Bunătatea este una dintre acele „virtuți” suave care se strecoară cu ușurință din inima ta spre viața altuia. Pe cel din urmă îl ajută, iar pe cel dintâi îl poartă spre sfințenie și mântuire.

Luni, 10 martie 2014 

Luni din saptamâna 1 din Post
Sf. Simpliciu, pp.
Lev 19,1-2.11-18; Ps 18; Mt 25,31-46

LECTURA I
Să nu fii nedrept cu aproapele tău.
Citire din cartea Leviticului 19,1-2.11-18
¹ Domnul i-a vorbit lui Moise, zicând: ² „Vorbeşte întregii adunări a fiilor lui Israel şi spune-le: «Fiţi sfinţi, căci eu, Domnul Dumnezeul vostru, sunt sfânt. ¹¹ Să nu furaţi, să nu minţiţi şi să nu înşele nimeni pe aproapele său. ¹² Şi să nu juraţi strâmb pe numele meu. Să nu necinsteşti numele Dumnezeului tău. Eu sunt Domnul. ¹³ Să nu asupreşti pe aproapele tău şi de la el să nu iei nimic cu forţa. Să nu reţii până a doua zi plata lucrătorului cu ziua. ¹⁴ Să nu vorbeşti de rău pe cel surd şi să nu pui piedică înaintea orbului; să te temi de Domnul Dumnezeul tău. Eu sunt Domnul. ¹⁵ Să nu faci nedreptate la judecată; să nu cauţi la faţa celui sărac şi să nu te sfieşti de faţa celui puternic, ci să judeci pe aproapele tău după dreptate. ¹⁶ Să nu umbli cu clevetiri împotriva celor din poporul tău. Să nu ceri pedeapsa cu moartea pentru aproapele tău. Eu sunt Domnul. ¹⁷ Să nu urăşti pe fratele tău în inima ta; să nu te sfieşti a-l dojeni pe aproapele tău ca să nu porţi păcatul lui. ¹⁸ Nu căuta să te răzbuni şi nu ţine supărare pe fiii poporului tău. Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi. Eu sunt Domnul»”.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 18,8.9.10.15 (R.: cf. In 6,63b)
R.: Cuvintele tale, Doamne, sunt duh şi viaţă.
⁸ Legea Domnului este desăvârşită, înviorează sufletul; mărturia Domnului este adevărată, îl face înţelept pe cel neştiutor. R.

⁹ Orânduirile Domnului sunt drepte, înveselesc inima, poruncile Domnului sunt strălucitoare, luminează ochii. R.

¹⁰ Frica de Domnul este curată; rămâne în veacul veacului; judecăţile Domnului sunt adevărate, toate sunt drepte. R.

¹⁵ Plăcute să fie înaintea ta cuvintele mele şi cugetul inimii mele, Doamne, stânca mea şi mântuitorul meu! R.

VERS LA EVANGHELIE 2Cor 6,2b
Iată, acum este timpul potrivit, iată, acum este ziua mântuirii.

EVANGHELIA
Tot ceea ce aţi făcut unuia dintre aceşti fraţi mai mici ai mei, mie mi-aţi făcut.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 25,31-46
În acel timp, Isus a spus ucenicilor săi: ³¹ „Când va veni Fiul Omului în slava sa, împreună cu toţi îngerii, se va aşeza pe tronul său de mărire. ³² Înaintea lui vor fi adunate toate popoarele, dar el îi va despărţi pe unii de alţii, aşa cum desparte păstorul oile de capre, ³³ şi va pune oile la dreapta sa, iar caprele la stânga sa. ³⁴ Atunci împăratul va spune celor de la dreapta sa: «Veniţi, binecuvântaţii Tatălui meu, primiţi ca moştenire împărăţia pregătită pentru voi de la întemeierea lumii; ³⁵ căci am fost flămând şi voi mi-aţi dat să mănânc; am fost însetat şi voi mi-aţi dat să beau; am fost străin şi voi m-aţi primit; ³⁶ am fost gol şi voi m-aţi îmbrăcat; am fost bolnav şi voi m-aţi vizitat; am fost în închisoare şi voi aţi venit la mine». ³⁷ Atunci cei drepţi vor răspunde: «Doamne, când te-am văzut noi flămând şi ţi-am dat să mănânci? Sau însetat şi ţi-am dat să bei? ³⁸ Sau când te-am văzut noi străin şi te-am primit? Sau gol şi te-am îmbrăcat? ³⁹ Sau când te-am văzut bolnav sau în închisoare şi am venit la tine?» ⁴⁰ Împăratul le va răspunde: «Vă spun adevărul: ori de câte ori aţi făcut acestea unuia dintre aceştia mici, care sunt fraţii mei, mie mi-aţi făcut». ⁴¹ Apoi va spune celor din stânga: «Plecaţi de la mine, blestemaţilor, în focul cel veşnic, pregătit diavolului şi îngerilor săi! ⁴² Căci am fost flămând şi voi nu mi-aţi dat să mănânc, am fost însetat şi voi nu mi-aţi dat să beau; ⁴³ am fost străin şi voi nu m-aţi primit; am fost gol şi voi nu m-aţi îmbrăcat; am fost bolnav şi în închisoare şi voi nu m-aţi vizitat». ⁴⁴ Atunci îi vor răspunde şi ei: «Doamne, când te-am văzut noi flămând, însetat, străin, gol, bolnav sau în închisoare şi nu ţi-am slujit?» ⁴⁵ El le va răspunde: «Vă spun adevărul: Ori de câte ori nu aţi făcut acestea unuia dintre aceştia mici, care sunt fraţii mei, mie numi-aţi făcut». ⁴⁶ Şi vor merge aceştia în osânda veşnică, iar drepţii în viaţa veşnică».

Cuvântul Domnului