Prea târziu te-am iubit…

Convertirea la care ne invita ieri profetul Iona se atinge greu. Iar după ce o atingem întâmpinăm dificultăți în a ne păstra departe de păcat și ancorați în iubirea divină. Altfel spus, nu-i greu să escaladezi un munte, ci mult mai greu este să rămâi pe vârful pe care tocmai l-ai cucerit.

Tocmai pentru aceasta Domnul ne vine astăzi în ajutor și ne cere să reînsuflețim rugăciunea, „virtutea” necesară pentru a fi perseverenți pe drumul pe care-l parcurgem spre convertire, spre desăvârșire. Avem nevoie să ne amintim această putere a rugăciunii cu care Domnul ne-a înzestrat și prin care el ne asigură: „Cereți și vi se va da… Căci cine cere primește, cine caută găsește, iar celui care bate i se deschide”. După cum știm că s-a întâmplat în binecuvântata viața a Esterei.

Oare ne mai amintim cu câtă gingășie îngenuncheam în copilărie la altarul Domnului și îi vorbeam de la inimă la inimă? Câtă încredere aveam în forța Domnului pe care, prin cuvintele noastre „copilărești”, îl rugam să ne vindece părinții și frații! Atunci eram convinși că suntem „slăbiciunea” Domnului. Inima noastră era una cu vocea psalmistului și proclama: „Tu mă asculți, Doamne, când strig către tine”. Atunci alergam de la altarul Domnului la „altarul” Preacuratei, invocam sfinții și îngerii, și cu duioșie, cu mâinile împreunate, ne chemam îngerul păzitor spunându-i „Înger, îngerașul meu…”. Toate acestea erau atunci. Dar acum?

Cum este rugăciunea mea? Mai știu să îngenunchez, să stau cu mâinile împreunate? Acum mai alerg la mijlocirea scumpei mele mame, Maria, și la mijlocirea sfinților? Acum îmi mai amintesc de îngerul păzitor de lângă mine? Acum mai cred că rugăciunea „smulge” de la Tatăl ceresc cele mai mari și bune haruri? Acum am curajul să mă întorc la acel „atunci” și să îmi fac din nou rugăciunile ca în copilărie, cu o încredere neclintită?

Toți trebuie să ne amintim că nu e o rușine să stai în genunchi, cu mâinile împreunate și să te rogi. Trebuie să simțim că inima are această dorință de a dialoga cu Tatăl ceresc. Trebuie să reînsuflețim viața noastră de rugăciune și să inserăm în rugile noastre încrederea din copilărie. Să cerem și ni se va da, dar nu pentru că merităm, ci pentru că suntem iubiți.

Reține

Rugăciunea adevărată spulberă neîncrederea și descurajarea, alungă compromisul și păcatul, distruge răutatea și teama. Rugăciunea este respirația inimii care îți amintește că ești fiul lui Dumnezeu și fratele celui de lângă tine.

Joi, 13 martie 2014 

Joi din saptamâna 1 din Post
Sf. Sabin, m.
Est 14,1.3-5.12-14; Ps 137; Mt 7,7-12

LECTURA I
Nu am alt ajutor decât pe tine, Doamne.
Citire din cartea Esterei 14,1.3-5.12-14
În zilele acelea, ¹ regina Estera, cuprinsă de groaza morţii, care ameninţa poporul ei, ³ a alergat la Domnul şi-l implora pe Domnul Dumnezeul lui Israel, zicând: „Doamne, care eşti singurul nostru rege, ajută-mă pe mine care sunt singură şi n-am alt ajutor decât pe tine. ⁴ Primejdia care-mi ameninţă viaţa este foarte aproape. ⁵ Eu din copilărie am auzit spunându-se, în mijlocul neamului meu, că tu, Doamne, l-ai ales pe Israel, dintre toate popoarele şi pe părinţii noştri dintre toţi strămoşii lor, ca să-ţi faci un popor care să-ţi aparţină ca moştenire veşnică şi ai ţinut faţă de ei toate promisiunile făcute. ¹² Adu-ţi aminte, Doamne: arată-ni-te în vremea necazului nostru; dă-mi curaj tu, împărat al zeilor şi al tuturor puterilor! ¹³ Pune pe buzele mele cuvinte potrivite, când mă voi afla în faţa acestui leu şi schimbă-i inima, pentru ca el să înceapă a-l urî pe cel care ne prigoneşte, spre a-l nimici pe el şi pe cei ce sunt de partea lui. ¹⁴ Pe noi însă salvează-ne cu braţul tău şi ajută-mă pe mine care sunt singură şi care nu am alt ajutor decât pe tine, Doamne, care cunoşti toate.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
137,1-2a.2bc-3.7c-8 (R.: 3a)
R.: Tu mă asculţi, Doamne, când strig către tine!
¹ Te laud, Doamne, din toată inima, pentru că ai ascultat cuvintele mele. ^2a Îţi cânt înaintea îngerilor, mă prostern spre templul tău cel sfânt. R.

^2bc Laud numele tău pentru bunătatea şi fidelitatea ta, căci ţi s-a mărit faima prin împlinirea făgăduinţelor tale. ³ În ziua în care te-am chemat m-ai ascultat, m-ai îmbărbătat şi mi-ai întărit sufletul. R.

^7c Dreapta ta mă mântuieşte. ⁸ Domnul va duce la bun sfârşit ceea ce a început în mine. Doamne, bunătatea ta este veşnică. Nu părăsi, Doamne, lucrarea mâinilor tale. R.

VERS LA EVANGHELIE Ps 50,12a.14a
Zideşte în mine inimă curată, Dumnezeule, şi dă-mi iarăşi bucuria mântuirii tale.

EVANGHELIA
Cine cere, primeşte.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 7,7-12
În acel timp, Isus a spus ucenicilor săi: ⁷ „Cereţi şi vi se va da, căutaţi şi veţi afla, bateţi şi vi se va deschide. ⁸ Căci cine cere primeşte, cine caută găseşte, iar celui care bate i se deschide. ⁹ Cine dintre voi este omul acela, care atunci când fiul său îi cere pâine, îi dă o piatră? ¹⁰ Sau, când îi cere peşte, îi dă un şarpe? ¹¹ Dacă voi, aşadar, răi cum sunteţi, ştiţi să daţi lucruri bune copiilor voştri, cu cât mai mult Tatăl vostru, care este în ceruri, va da lucruri bune celor care i le cer? ¹² Orice voiţi ca oamenii să facă pentru voi, faceţi şi voi pentru ei: aceasta este Legea şi Profeţii”.

Cuvântul Domnului