Prea târziu te-am iubit…

Mulți dintre noi am fredonat, cel puțin o dată, melodia celor de la Holograf: „Vreau o minune… vreau o minune în viața mea să mai pot schimba ceva!”. Ba mai mult: am implorat această minune în rugăciune, prin post și fapte bune, strigând cu toată credința „Doamne, salvează-mă”. Multe din rugăciunile noastre încep tocmai cu această chemare adresată Domnului: „Dumnezeule, vino în ajutorul meu. Doamne, grăbește-te să mă ajuți”. Însă este trist dacă ne amintim de Dumnezeu și-l chemăm în ajutor doar atunci când avem nevoie de o minune, uitând că, de fapt, întreaga noastră viață este o minune, un șir neîntrerupt de minuni. De aceea, astăzi avem posibilitatea să redescoperim minunea din viața noastră! Când și cum ni se întâmplă o minune? Mai credem în minuni?

Minunea este definită ca un „fapt sensibil în care se manifestă puterea lui Dumnezeu și care depășește atât experiența umană cât și legile naturii. În Noul Testament, minunea este un semn care îl ajută pe credincios să-l cunoască mai profund pe Isus: orbii văd, șchiopii umblă, leproșii se curăță, surzii aud, morții învie (Mt 11,5)”.

În evanghelia de ieri Isus spunea unei femei: „Dacă ai cunoaște darul lui Dumnezeu”. Aceste cuvinte ni le spune și nouă astăzi: dacă tu ai cunoaște darul lui Dumnezeu care zi de zi este în viața ta! Dacă noi am (re)cunoaște mulțimea minunilor care ni se întâmplă și care depășesc cu mult vindecarea lui Naaman Sirianul. Vedem, vorbim, auzim, mergem, citim sunt minuni: nu toți pot să facă acest lucru. Nu toți beneficiază de aceste mici minunății ale vieții de zi cu zi. Și mai ales: credem, avem credinţă! Credem și sperăm în pofida slăbiciunilor noastre și a răului din jur. Este o minune să putem spune asemenea lui Naaman: „știu că nu este alt Dumnezeu pe tot pământul”, decât cel care ne-a mântuit prin Isus Cristos.

Este trist că ne-am obișnuit ca minunea să fie o excepție de la regulă: să cazi de la etajul zece și să supraviețuiești, să fii vindecat de o boală incurabilă etc. Însă minunea e mult mai mult: o minune e omul, e viața. O minune sunt cei dragi. O minune e prietenia, e iubirea. Minune e tot ceea ce ne apropie mai mult de Dumnezeu și ne ajută să-i cunoaștem darurile pe care ni le oferă. Iar viața noastră este plină de minuni. Trebuie doar să le vedem, să deschidem ochii și să spunem: „Mulțumesc, Doamne!”.

Reține

Este normal să-ți dorești și să ceri minuni. Este o splendoare când se realizează. Dar este nobil să nu uiți să mulțumești pentru ele. Azi spunem împreună: „Mulțumesc, Doamne”.

Luni, 24 martie 2014 

Luni din saptamâna a 3-a din Post
Sf. Ecaterina a Suediei, calug.
2Rg 5,1-15a; Ps 41; Lc 4,24-30

LECTURA I
Erau mulţi leproşi în Israel, dar nici unul dintre ei nu s-a vindecat, afară de Naaman, sirianul.
Citire din cartea a doua a Regilor 5,1-15a
În zilele acelea, ¹ Naaman, comandantul armatei regelui Siriei, avea o mare trecere şi vază înaintea stăpânului său, căci prin el Domnul dăduse Siriei biruinţă; dar omul acesta puternic şi bogat era bolnav de lepră. ² Sirienii ieşiseră la un atac şi aduseseră ca prizonieră din ţara lui Israel o copilă, care a fost pusă în serviciul soţiei lui Naaman. ³ Ea a zis stăpânei sale: „O, dacă stăpânul meu s-ar adresa profetului care este în Samaria! Negreşit, profetul l-ar vindeca de lepră”. ⁴ Naaman s-a dus la stăpânul său şi i-a spus: „Fata aceea din ţara lui Israel a spus asta şi asta”. ⁵ Regele Siriei i-a zis: „Du-te şi voi trimite o scrisoare regelui lui Israel”. A plecat deci ducând cu sine zece talanţi de argint, şase mii de sicli de aur şi zece haine de sărbătoare. ⁶ A dus regelui din Israel o scrisoare, cu acest conţinut: „Acum, când vei primi scrisoarea aceasta să ştii că îţi trimit pe slujitorul meu, Naaman, ca să-l vindeci de lepră”. ⁷ După ce a citit scrisoarea, regele din Israel şi-a sfâşiat hainele şi a spus: „Oare sunt eu Dumnezeu, stăpânul morţii şi al vieţii, că-mi cere să vindec un om de lepra lui? Vedeţi prea bine cum caută sămânţă de ceartă”. ⁸ Când a auzit Elizeu, omul lui Dumnezeu, că regele lui Israel îşi sfâşiase hainele, a trimis să i se spună: „Pentru ce ţi-ai sfâşiat hainele? Să vină la mine şi va şti că este un profet în Israel”. ⁹ Naaman a venit deci cu caii şi cu carul său şi s-a oprit la poarta casei lui Elizeu. ¹⁰ Elizeu i-a trimis vorbă prin cineva: „Du-te şi scaldă-te de şapte ori în Iordan şi trupul ţi se va vindeca şi te vei curăţi”. ¹¹ Naaman s-a mâniat şi a plecat zicând: „Îmi închipuiam că va ieşi la mine şi, stând, va chema numele Domnului Dumnezeului său, apoi va atinge locul bolnav şi mă va vindeca de lepră. ¹² Nu sunt oare râurile Damascului, Abana şi Parpar, mai bune decât toate apele din Israel? N-aş fi putut oare să mă spăl în ele şi să devin curat?” S-a întors deci şi a plecat mânios. ¹³ Dar servitorii lui s-au apropiat şi i-au spus: „Stăpâne, dacă profetul ţi-ar fi cerut vreun lucru greu, nu l-ai fi făcut? Cu atât mai mult trebuie să faci ce ţi-a spus: Spală-te şi te vei curăţi!” ¹⁴ S-a coborât şi s-a cufundat de şapte ori în Iordan, după cuvântul omului lui Dumnezeu, şi trupul lui a devenit iarăşi ca trupul unui prunc şi s-a curăţit. ^15a Naaman s-a întors la omul lui Dumnezeu cu tot alaiul său. Când a ajuns, s-a prezentat la el şi i-a zis: „Iată, ştiu acum că nu este alt Dumnezeu pe tot pământul decât cel din Israel”.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 41,2.3; 42,3.4 (R.: cf. Ps 41,3)
R.: Sufletul meu e însetat de tine, Doamne, Dumnezeul meu!
² După cum doreşte cerbul izvoarele de apă, aşa te doreşte sufletul meu pe tine, Dumnezeule. R.

³ Sufletul meu e însetat de Dumnezeu, de Dumnezeul cel viu, când îmi va fi dat să văd faţa lui Dumnezeu? ^42,3 Trimite-mi lumina şi adevărul tău, ele să mă călăuzească, să mă ducă la muntele tău cel sfânt şi în lăcaşurile tale. R.

⁴ Voi merge la altarul lui Dumnezeu, la Dumnezeu care este bucuria şi veselia mea; voi proclama în imnurile mele, că tu eşti Dumnezeu, Dumnezeul meu! R.

VERS LA EVANGHELIE Ps 129,5.7
Eu nădăjduiesc în Domnul, sufletul meu se încrede în cuvântul său. Căci la Domnul se află îndurare şi mântuire deplină.

EVANGHELIA
Isus, ca şi Ilie şi Elizeu, n-a fost trimis numai pentru iudei.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca 4,24-30
Venind Isus în Nazaret, a spus poporului în sinagogă: ²⁴ „Vă spun adevărul, nici un profet nu este bine primit în patria sa. ²⁵ Şi iarăşi vă spun adevărul, că multe văduve erau în zilele lui Ilie în Israel, când s-a închis cerul trei ani şi şase luni, încât a venit o foamete mare peste toată ţara, ²⁶ dar la nici una dintre ele n-a fost trimis Ilie; în schimb a fost trimis la o văduvă străină în Sarepta Sidonului. ²⁷ Şi mulţi leproşi erau în Israel pe vremea profetului Elizeu, dar nici unul dintre ei n-a fost curăţit; în schimb a fost curăţit Naaman, un sirian”. ²⁸ Când au auzit aceste lucruri, toţi cei din sinagogă s-au umplut de mânie. ²⁹ Ridicându-se, l-au scos afară din localitate şi l-au dus pe sprânceana muntelui, pe care era clădit oraşul lor, ca să-l arunce în prăpastie. ³⁰ Dar el, trecând prin mijlocul lor, a plecat de acolo.

Cuvântul Domnului