Astăzi ne amintim de fericitul Ieremia, omul despre care se spune că nu voia să meargă în Iad. Și conform mărturiilor date de cei care l-au cunoscut și de biografii săi a dus o viață sfântă, a stat departe de tot ceea ce l-ar fi putut condamna la Iad. De fapt, dorea să meargă în Cer. Noi știm că acestea sunt variantele finale pentru toți: Iadul sau Cerul. Dar ce suntem dispuși să facem pentru a merge în Cer? Drumul nostru spre Cer trebuie să ni-l construim, trebuie să muncim pentru el: nu e ceva gata făcut și noi doar profităm. Drumul spre Cer presupune muncă, frământări, acțiuni, întrebări, renunțări etc.
Este trist să simțim că de multe ori trăim fără să ne temem de Iad și în același timp fără să dorim Cerul. Suntem oameni indiferenți în fața unui viitor care e mai sigur decât trecutul nostru: ziua decisivă pentru veșnicia noastră. În viața noastră nu mereu ne sperie Iadul, după cum nu în fiecare zi suspinăm de dorul Cerului. Parcă uităm, parcă dormim și trebuie să vină cineva să ne trezească și să ne spună: „Ai grijă, iadul există. Veghează!” sau „Fii fericit! Trăiește corect! Iubește! Speră! Iartă! Cerul există și te așteaptă”.
Adevărul este că despre Cer avem impresia că știm tot și nu prea mai vrem să auzim învățături. Ni se pare că nimic nu e nou. De cealaltă parte despre Iad se vorbește prea puțin pentru că nu vrem să speriem pe nimeni. Se spune că s-a dus perioada terorii sau a „talibanismului” religios când trebuia inspirată frica de Iad ca să se ajungă în Cer. Astăzi, se spune, se preferă calea senină pozitivă (care e mai mult pozitivism!): totul trebuie prezentat în culori vii, atrăgătoare. Dar oare nu riscăm să transformăm totul într-o dulcegărie care nu mai stârnește nici un interes?!
Drumul spre Paradis nu e unul roz, liniștit, lipsit de efort: „Din zilele lui Ioan Botezătorul și până acum, împărăția cerurilor este asaltată cu violență și cei violenți o iau prin forță” (Mt 11,12). Mântuirea nu e o dulcegărie, așa cum deseori o tratăm noi. Mântuirea este realitatea cea mai serioasă pentru care trebuie să ne zbatem și despre care trebuie să știm că este cu neputință pentru noi să o realizăm: „Lucrul acesta este cu neputință pentru oameni, dar nu pentru Dumnezeu. Căci pentru Dumnezeu toate sunt cu putință” (Mc 10, 27).
Reține
Să nu ne temem să căutăm împărăția lui Dumnezeu dorind Cerul și fugind de Iad. Să avem curaj să râvnim această comoară: împărăția lui Dumnezeu, căci „unde este comoara noastră acolo va fi și inima noastră”.
Joi, 8 mai 2014
Joi din saptamâna a 3-a a Pastelui
FER. IEREMIA VALAHUL, calug.; Sf. Victor, m.
Sir 3,19-26; Ps 118; Lc 12,32-34LECTURA I
Cu cât eşti mai mare, cu atât să te umileşti mai mult şi vei afla har înaintea Domnului.
Citire din cartea lui Ben Sirah 3,19-26
Fiul meu, 19 săvârşeşte faptele tale cu multă modestie şi vei fi iubit mai mult decât un om care împarte daruri. 20 Cu cât eşti mai mare, cu atât să te umileşti mai mult şi vei afla har înaintea Domnului. 21 Mare este puterea Domnului dar el este preamărit de cei smeriţi. Nu râvni la ceea ce este prea greu pentru tine şi nu cerceta ceea ce întrece puterile tale. 22 Gândeşte-te le ceea ce ţi s-a poruncit: nu te ocupa de lucrurile ascunse. Nu fi curios să cunoşti ceea ce te depăşeşte, 23 pentru că cunoştinţele omeneşti care ţi s-au descoperit îţi sunt de ajuns. 24 Nu căuta lucrurile zadarnice căci ţi s-au descoperit destule dintre cunoştinţele omeneşti. 25 Prezumţia i-a făcut pe mulţi oameni să rătăcească, iar lipsa lor de chibzuinţă a făcut ca gândurile lor să se abată de la calea cea dreaptă. 26 Sunt mulţi oameni mari şi îngâmfaţi, dar celor mici le descoperă Dumnezeu tainele sale.Cuvântul Domnului
PSALMUL RESPONSORIAL Ps 118,129.130.133.135.144 (R.: 105a)
R.: Legea ta, Doamne, îmi călăuzeşte paşii.
129 Învăţăturile tale sunt minunate,
de aceea sufletul meu le păzeşte. R.130 Descoperirea cuvintelor tale dă lumină,
dă pricepere celor neştiutori. R.133 Condu paşii mei după cuvântul tău
şi nu lăsa să mă stăpânească nici o nelegiuire. R.135 Arată slujitorului tău o faţă senină
şi învaţă-mă Legile tale. R.144 Poruncile tale sunt veşnic drepte,
fă-mă să le înţeleg, ca să trăiesc. R.ALELUIA Mt 5,3
(Aleluia) Fericiţi cei săraci cu duhul,
căci a lor este împărăţia cerurilor. (Aleluia)EVANGHELIA
Tatăl vostru vă dă cu plăcere împărăţia.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca 12,32-34
În acel timp, Isus a spus ucenicilor săi: 32 „Nu te teme, turmă mică, deoarece i-a plăcut Tatălui vostru să vă dea împărăţia sa. 33 Vindeţi ceea ce aveţi şi daţi de pomană, faceţi-vă pungi care nu se învechesc, procuraţi-vă o comoară în ceruri, o comoară nesecată, de care hoţul nu se apropie şi pe care molia nu o roade. 34 Căci unde este comoara voastră, acolo va fi şi inima voastră”.Cuvântul Domnului
Prea târziu te-am iubit... 
Răspunde-i lui Paxlaur Anulează răspunsul