Prea târziu te-am iubit…

Cu adevărat vrednic şi drept, de cuviinţă şi mântuitor lucru este, Doamne,
să-ţi aducem mulţumiri pentru minunile
săvârşite de tine în viaţa tuturor sfinţilor,
dar în chip cu totul deosebit se cuvine
să preamărim îndurarea ta împreună cu sfânta Fecioară Maria,
înălţându-ţi din inimi cântarea ei de mulţumire.
Prin ea, ai înfăptuit cea mai mare lucrare de pe tot pământul
şi ai arătat puterea braţului tău întregii omeniri,
atunci când ai ales-o pe slujitoarea ta smerită,
ca, prin ea, să-l dăruieşti neamului omenesc
drept Mântuitor pe Fiul tău, pe Domnul nostru Isus Cristos.
Prin el, te laudă corurile de îngeri,
care se bucură de-a pururi înaintea feţei tale.
Primeşte-ne, te rugăm, şi pe noi, pentru ca, împreună cu ei,
să te lăudăm, zicând cu bucurie:

Sfânt, sfânt, sfânt e Domnul Dumnezeul oştirilor cereşti.
Pline sunt cerurile şi pământul de mărirea ta.
Osana în înaltul cerului!
Bine este cuvântat cel care vine în numele Domnului.
Osana în înaltul cerului!