Dacă vrei să subjugi o persoană este suficient să pui stăpânire pe inima sa. Este suficient să privim la cei care sunt îndrăgostiți: capacitatea de raționare este mult diminuată și sunt oricând gata să facă ceea ce le poruncește inima sau persoana care a pus stăpânire pe inima lor. Cunoaștem învățătura lui Blaise Pascal: „Inima are rațiuni pe care rațiunea nu le cunoaște”. Inima are modul său de a acționa, de a vedea lucrurile și de a le interpreta. Inima este forța care ne împinge spre cele mai mari realizări, dar care poate să ne arunce și în cele mai întunecate abisuri. Iar trecerea de la o extremă la alta este foarte fragilă.
Isus face această asociere între comoară și inimă: „Acolo unde este comoara ta, acolo este și inima ta”. Aceasta pentru că inima va căuta mereu doar ceea ce este cu adevărat prețios pentru noi, doar ceea ce contează. Iar astăzi ne putem întreba: ce este cu adevărat important în viața noastră? Ba mai mult: cine este cu adevărat important pentru noi? Care sunt persoanele pe care vrem să le avem mereu alături? Care sunt comorile după care inima noastră suspină?
Poate că inima noastră este însetată de putere și nu ținem cont de nici un principiu sau virtute morală pentru a ajunge la această putere. Și am ascultat în prima lectură mărturia despre Atalia, mama regelui Ahazia. Însă această cale ruinează inima, nu o poartă spre adevăratele comori, ci spre întuneric. Setea de putere întunecă ochii și mintea și nu mai vedem limpede, iar ceea ce urmează este cufundarea în întuneric.
Poate că inima noastră suspină după bunurile acestei lumi. Tentațiile sunt din ce în ce mai puternice iar ofertele nu încetează să ne ademenească: vrem și noi să trăim bine, să ne desfătăm trupul. Sau așa cum se spune: vrem și noi să ne bucurăm de viață. Însă Isus ne învață că toate aceste bunuri vor fi distruse și tot ce va rămâne va fi ceea ce am adunat pentru ceruri. Chiar și viața noastră va fi distrusă și din ea va rămâne doar ceea ce am construit pentru împărăția cerurilor.
Poate că inima noastră încă își caută o comoară de care să se lipească, în care să își găsească liniștea. Atunci să ne amintim că nimic nu aduce inimii noastre o liniște mai mare decât prezența lui Cristos. El trebuie să fie comoara noastră. El este singurul pe care Diavolul, molia și hoțul acestei lumi, nu-l pot distruge niciodată
Reține
Orice inimă are nevoie de o comoară, de un izvor de forță, de o motivație puternică pentru a trăi luminos într-o lume cuprinsă de întuneric.
Vineri, 20 iunie 2014
Vineri din saptamâna a 11-a de peste an
Fer. Margareta Ball, vaduva, m.
2Rg 11,1-4.9-20; Ps 131; Mt 6,19-23
LECTURA I
L-au uns rege pe Ioas şi au strigat: „Trăiască regele!”
Citire din cartea a doua a Regilor 11,1-4.9-20
În zilele acelea, 1 când Atalia, mama regelui Ahazia, a aflat că fiul ei a murit, ea s-a hotărât să-i extermine pe toţi urmaşii regelui. 2 Însă Ioşeba, fiica regelui Ioram, sora lui Ahazia, l-a sustras pe Ioas, unul dintre fiii regelui Ahazia, care urmau să fie măcelăriţi, şi, împreună cu doica, l-a ascuns într-o încăpere a templului, pentru a nu cădea sub privirile Ataliei. Astfel a scăpat el de la moarte. 3Împreună cu Ioşeba a rămas ascuns în templu timp de şase ani, cât a domnit Atalia în ţară. 4 În anul al şaptelea, marele preot Ioiada i-a convocat la sine în templu pe comandanţii mercenarilor şi ai gărzilor. A încheiat o alianţă cu ei, i-a pus să facă un jurământ în templu şi le-a arătat pe fiul regelui.9 Comandanţii au executat toate ordinele marelui preot. Fiecare şi-a luat pe oamenii săi, atât pe cei care intrau în gardă în ziua de sâmbătă, cât şi pe cei care ieşeau, şi s-au adunat la marele preot. 10Acesta le-a dat lăncile şi scuturile regelui David, care erau păstrate în templu. 11 Gărzile, cu arme în mână, s-au postat în faţa altarului, în partea de sud şi în partea de nord a templului, ca să-l înconjoare pe fiul regelui. 12 Atunci Ioiada l-a scos pe fiul regelui, i-a pus coroana pe cap şi i-a dat însemnele regale; l-au uns rege şi toţi l-au aclamat bătând din palme şi strigând: „Trăiască regele!”13 Atalia a auzit aceste strigăte ale poporului, a alergat în templu 14 şi iată ce a văzut: regele stătea în picioare în faţa coloanei, conform ritualului. Comandanţii şi trompetiştii se aflau lângă el şi tot poporul ţării striga de bucurie în timp ce sunau trompetele. Atunci ea şi-a sfâşiat veşmintele şi a strigat: „Trădare! Trădare!” 15 Preotul Ioiada a dat comandanţilor acest ordin: „Scoateţi-o din templu! Dacă vrea cineva s-o urmeze, doborâţi-l cu sabia!” Preotul Ioiada stabilise ca ea să nu fie omorâtă în templu. 16 Au pus deci mâna pe ea şi au condus-o la palat prin intrarea numită „Poarta cailor”. Acolo au ucis-o. 17 Ioiada a încheiat o alianţă între Domnul, rege şi popor, care în acest fel s-a obligat să fie poporul Domnului. A încheiat şi o alianţă între rege şi popor. 18 Atunci tot poporul a intrat în templul zeului Baal şi l-au dărâmat. Au sfărâmat altarele şi statuile sale, iar pe Matan, preotul zeului Baal, l-au ucis în faţa altarelor. Preotul Ioiada a pus apoi gărzi în faţa templului. 19 L-au condus pe Ioas din templu în palat şi el a luat în stăpânire tronul regesc. 20 Tot poporul s-a bucurat şi cetatea şi-a recăpătat liniştea. Pe Atalia însă o uciseseră cu sabia în palatul regesc.Cuvântul Domnului
PSALMUL RESPONSORIAL Ps 131,11.12.13-14.17-18 (R.: cf. 13)
R.: Dumnezeu şi-a ales locuinţa în mijlocul poporului său.
11 Domnul s-a jurat lui David
şi nu-şi va retrage jurământul.
El i-a spus: „Voi pune pe tronul tău un urmaş al tău. R.
12 Dacă fiii tăi vor păzi legământul meu
şi Legea pe care le-am dat-o,
atunci fiii lor vor sta din neam în neam pe tronul tău”. R.13 Domnul a ales Sionul,
pentru că a voit să fie locuinţa lui:
14 „Acesta este locul meu de odihnă pentru totdeauna,
aici am hotărât să locuiesc”. R.17 Acolo voi înălţa puterea lui David,
voi pregăti o lumină pentru unsul meu.
18 Voi da de ruşine pe duşmanii lui
şi pe fruntea lui va străluci o coroană”. R.ALELUIA Mt 5,3
(Aleluia) Fericiţi cei săraci cu duhul, căci a lor este împărăţia cerurilor. (Aleluia)EVANGHELIA
Unde este comoara ta, acolo este şi inima ta.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 6,19-23
În acel timp, Isus a spus ucenicilor săi: 19 „Nu vă adunaţi comori pe pământ, unde moliile le distrug şi unde hoţii sparg şi fură, 20 ci adunaţi-vă comori în cer, unde moliile şi rugina nu le distrug şi unde hoţii nu sparg şi nu fură. 21 Căci acolo unde este comoara ta, acolo este şi inima ta. 22 Lumina trupului este ochiul; deci dacă ochiul tău este cu adevărat limpede, tot trupul tău va fi cuprins de lumină; 23 dar dacă ochiul tău este bolnav, tot trupul tău va fi cuprins de întuneric. Deci dacă lumina din tine este întuneric, cât de mare va fi atunci întunericul însuşi!”Cuvântul Domnului
Răspunde-i lui ANGELA _MITACHE Anulează răspunsul