Ferice de noi dacă ne știm locul, dacă ne recunoaștem cu umilință micimea, limita, păcatul și încetăm să-i acuzăm pe alții!

limita cerNe-am bucurat să cântăm în această zi împreună cu psalmistul: „Domnul va face dreptate poporului său și se va îndura de slujitorii săi”. În zilele suferințelor noastre ne-am găsit alinarea și forța de a rămâne statornici tocmai în cuvintele proclamate astăzi la evanghelie: „mulți dintre cei care acum sunt cei dintâi vor fi cei din urmă și cei din urmă vor fi cei dintâi”. Ne mângâiem cu gândul la venirea zilei în care va fi ștearsă orice lacrimă din ochii noștri și vom primi ca moștenire viața veșnică. Dar când va fi aceasta?

Deseori simțim că nu mai avem răbdare. În fiecare zi din zeci de inimi se înalță către Domnul un strig însetat de dreptate, de ziua judecății: „Doamne, nu mai avem răbdare. Suntem obosiți să vedem în jurul nostru numai nedreptate. Suferința și umilirea celui drept ne îndurerează în fiecare clipă. Sufletul ne este asaltat de oameni „care se cred în inima lor dumnezei”, care nu încetează să-i desconsidere pe cei din jurul lor. Nu mai avem răbdare, Doamne. Când va veni ziua judecății tale?”

Este adevărat că sufletele ne sunt cuprinse de mâhnire la fiecare întâlnire cu nedreptatea. Însă nu putem decide și nici grăbi „ziua Domnului”. Nu putem stabili noi modul sau timpul în care el își va arăta dreptatea. Poate mulți dintre cei pe care îi considerăm noi „răi și păcătoși” vor primi darul convertirii. Să nu uităm că „pentru oameni acest lucru este imposibil, dar pentru Dumnezeu toate sunt posibile”. De aceea nouă ne revine obligația de a repeta cu încredere rugăciunea zilei: „Dumnezeule, care le-ai pregătit daruri nevăzute celor care te iubesc, revarsă în inimile noastre căldura dragostei tale, pentru ca, iubindu-te în toate și mai presus de toate, să dobândim făgăduințele tale, care întrec orice dorință”.

Cu siguranță Domnul a pregătit (nu doar!) pentru noi daruri nevăzute și nesperate. El va fi cel care va umple inima noastră de toată bucuria. Noi suntem mici. Noi înșine suntem păcătoși. Ferice de noi dacă ne știm locul, dacă ne recunoaștem cu umilință micimea, păcatul și încetăm să-i acuzăm pe alții. Unul dintre cele mai mari haruri este să-ți știi locul, să-ți recunoști limitele, să nu te crezi atotputernic, atotștiutor, a-toate-făcător. Tendința omului de a se pricepe la toate și a face totul sfârșește, în cei care nu se pot abține și nu-și recunosc limitele, printr-un faliment.

Reține

Domnul este cel care a pus în ființa noastră „măreția sufletului și limitele trupului”. Să stăm cu umilință în fața sa și să-i mulțumim pentru toate binefacerile sale. Viața noastră este darul său.

Marţi, 19 august 2014 

Marti din saptamâna a 20-a de peste an
Ss. Ioan Eudes, pr. *; Sixt al III-lea, pp.
Ez 28,1-10; Ps Dt 32,26-27.28a. 30.35cd-36ab; Mt 19,23-30

LECTURA I
Tu eşti un om şi nu un dumnezeu, tu care te crezi în inima ta că eşti un dumnezeu.
Citire din cartea profetului Ezechiel 28,1-10
În zilele acelea, 1 Domnul mi-a adresat aceste cuvinte: 2 „Fiul omului, spune regelui din Tir: Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Ţi s-a umflat inima de mândrie şi ai zis: «Eu sunt un dumnezeu, stau pe tronul lui Dumnezeu în mijlocul mărilor!» Cu toate acestea tu eşti un om şi nu un dumnezeu, tu care crezi în inima ta că eşti un dumnezeu. 3 Eşti tu deci mai înţelept decât Daniel? Nici o taină nu este ascunsă pentru tine? 4 Prin înţelepciunea şi priceperea ta ţi-ai strâns o avere uriaşă, ţi-ai adunat aur şi argint în vistieriile tale. 5 Prin iscusinţa ta deosebită în comerţ tu ţi-ai înmulţit averea şi, datorită averii tale, ţi s-a umflat inima de mândrie! 6 De aceea, aşa spune Domnul Dumnezeu: «Deoarece te crezi în inima ta un dumnezeu, 7 voi face să vină asupra ta cele mai cumplite popoare barbare. Ei vor scoate sabia împotriva minunatei tale înţelepciuni şi vor profana strălucirea ta. 8 Te vor arunca în groapă şi vei muri în mijlocul mării de o moarte năprasnică. 9 Vei mai îndrăzni să spui în faţa ucigaşilor: Eu sunt un dumnezeu!? Sub mâna celor care te vor străpunge vei fi un om şi nu un dumnezeu. 10 Vei muri ca păgânii de mâna barbarilor. Da, eu am vorbit», spune Domnul Dumnezeu!”

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL Dt 32,26-27ab.27cd-28a.30.35cd-36ab (R.: 39c)
R.: Domnul singur este stăpânul vieţii şi al morţii.
26 Domnul spunea: „Vreau să-i spulber
şi să şterg amintirea lor dintre popoare!
27 Dar am amânat aceasta, din cauza răutăţii duşmanului,
ca duşmanul să nu se mândrească
şi să spună: «Mâna noastră este puternică!»
în loc să spună: «Domnul a făcut toate acestea!»”. R.

28 Poporul acesta merge spre pieire,
nu mai judecă, nu mai e în stare să înţeleagă:
30 „Cum poate un singur om să fugărească o mie
şi doi oameni să pună pe fugă zece mii
fără ca Dumnezeu, Stânca lor să-i fi vândut,
fără ca Domnul să-i fi dat pe mâna lor!” R.

35cd Ziua nimicirii lor este aproape;
nenorocirea care-i aşteaptă vine repede.
36ab Domnul va face dreptate poporului său
şi se va îndura de slujitorii săi. R.

ALELUIA 2Cor 8,9
(Aleluia) Isus Cristos, deşi era bogat, s-a făcut sărac,
pentru ca prin sărăcia lui noi să ne îmbogăţim. (Aleluia)

EVANGHELIA
Mai uşor este să treacă o cămilă prin urechea acului decât un bogat să intre în împărăţia lui Dumnezeu.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 19,23-30
În acel timp, 23 Isus a spus ucenicilor săi: „Vă spun adevărul: greu va intra bogatul în împărăţia cerurilor. 24 V-o repet: mai uşor este să treacă o cămilă prin urechea acului decât un bogat să intre în împărăţia lui Dumnezeu”. 25 Auzind aceste cuvinte, ucenicii au rămas surprinşi şi au spus: „Atunci cine se mai poate mântui?” 26 Isus, privind la ei, le-a zis: „Pentru oameni acest lucru este imposibil, dar pentru Dumnezeu toate sunt posibile”. 27 Petru, luând cuvântul, l-a întrebat pe Isus: „Iată, noi am lăsat toate şi te-am urmat, ce răsplată vom primi?” 28 Isus le-a răspuns: „Vă spun adevărul: când va fi creată lumea cea nouă, când Fiul Omului va şedea pe tronul măririi sale, cei care m-aţi urmat veţi şedea şi voi, cei doisprezece, pe câte un scaun de domnie şi veţi judeca cele douăsprezece triburi ale lui Israel. 29 Şi oricine va fi lăsat pentru numele meu case, fraţi, surori, tată, mamă, copii sau ogoare, va primi însutit şi va moşteni viaţa de veci. 30 Atunci mulţi dintre cei care acum sunt cei dintâi vor fi cei din urmă şi cei din urmă vor fi cei dintâi”.

Cuvântul Domnului

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

paxlaur@yahoo.com 7:00 - 22:00
%d blogeri au apreciat asta: