Prea târziu te-am iubit…

După ce timp de 84 de ani a străbătut drumurile acestei lumi arătând oamenilor calea ce duce la viață, sfântul Ioan Paul al II-lea a trecut el însuși pragul speranței intrând în viață. A plecat senin și plin de nădejdea că vom merge și noi pe drumul bătătorit de el și-l vom urma în viață. Acolo, ne asigură el, îi vom întâlni pe Tatăl cel bogat în milostivire (Dives in misericordia), pe Fiul, Răscumpărătorul omului (Redemptor hominis), și pe Duhul Sfânt, Domnul și de viață dătătorul (Dominum et vivificantem).

În toată viața sa, a iubit libertatea și adevărul în toată splendoarea lor (Veritatis splendor), credința și rațiunea în perfecta lor armonie (Fides et ratio), pacea și viața în bogăția și misterul lor (Evangelium vitae). A avut o credință de nezdruncinat și ceea ce a crezut a predicat, iar ceea ce a predicat a trăit. A sperat că întreaga lume va primi, va îmbrățișa și va trăi adevărul.

Toate acestea fac din el un sfânt. Este un sfânt pentru că el, ca un bun și frumos păstor, ne-a amintit credința și cum trebuie să ne rugăm (Sine intermissione orate!); ne-a învățat speranța și cum trebuie să ne comportăm (Confiditi… nolite timere!); ne-a redat iubirea și ne-a arătat cum trebuie să iubim (Usque ad mortem). Este un sfânt pentru că ni s-a arătat ca un adevărat maestru și învățător trăind el însuși tot ceea ce ne-a propus să trăim. Este un sfânt pentru că a fost un luptător neobosit pentru a împlini testamentul lui Isus: ca toți să fie una (In 17,21). Pe toți ne-a învățat că pentru a ajunge la unitate (Ut unum sint) trebuie ca fiecare să se cunoască pe sine, să descopere demnitatea și măreția sa și a aproapelui, și să se dăruiască în întregime lui Isus și Mariei (Totus tuus).

Acest părinte, om între și pentru oameni, care a vorbit lumii timp de 26 de ani prin fapte, scrieri și discursuri, nu tace. El vorbește mereu Bisericii mileniului al treilea. Acest părinte, lăcaș al virtuților, nu este uitat. Acest părinte, prieten al Sfintei Treimi, al Mariei și al tuturor sfinților, nu a murit. Trăiește! Trăiește pentru totdeauna alături de prietenii săi și în inima celor pe care i-a iubit.

Prin mijlocirea sfintei Fecioare Maria, mama noastră, a Bisericii și a Răscumpărătorului (Redemptoris mater), să-l invocăm pe Duhul Sfânt care să ne păstreze mereu vie imaginea Sfântului Părinte. Și același Duh Sfânt să ne conducă și pe noi la tot adevărul.

Reține

„Nu te teme! Primește această nouă zi din mâinile Domnului și continuă să mergi spre Cristos. Dumnezeu te iubește și te așteaptă!” (Sfântul Ioan Paul al II-lea).

Miercuri, 22 octombrie 2014 

Miercuri din saptamâna a 29-a de peste an
Sf. Ioan Paul al II-lea, pp.
Ef 3,2-12; Ps Is 12,2-3.4bcd. 5-6; Lc 12,39-48

LECTURA I
Acum s-a descoperit misterul că păgânii sunt moştenitori ai făgăduinţei împreună cu noi.
Citire din Scrisoarea sfântului apostol Paul către Efeseni 3,2-12
Fraţilor, ² voi ştiţi în ce constă harul pe care Dumnezeu mi l-a dăruit pentru voi: ³ el mi-a descoperit taina lui Cristos, despre care v-am scris deja în scrisoarea mea. ⁴ Citind-o vă puteţi da seama că eu cunosc taina lui Cristos. ⁵ Această taină el n-a făcut-o cunoscută oamenilor din generaţiile trecute, aşa cum a descoperit-o acum sfinţilor săi apostoli şi profeţi prin Duhul Sfânt. ⁶Taina stă în aceea că, prin evanghelie, păgânii sunt împreună moştenitori cu noi; ei alcătuiesc un singur trup cu noi şi sunt părtaşi cu noi la aceeaşi făgăduinţă în Cristos Isus. ⁷ Eu am devenit slujitorul acestei evanghelii prin harul pe care mi l-a dat Dumnezeu, prin puterea cu care a lucrat în mine. ⁸ Mie, celui mai neînsemnat dintre toţi sfinţii, mi-a fost dat acest har, să le predic păgânilor nemărginita bogăţie a lui Cristos ⁹ şi să le pun tuturor în lumină înfăptuirea misterului ascuns de veacuri în Dumnezeu, Creatorul a toate. ¹⁰ Astfel, de acum înainte, chiar puterile şi tăriile vor cunoaşte, prin intermediul Bisericii, feluritele manifestări ale înţelepciunii lui Dumnezeu. ¹¹ Acesta este planul veşnic pe care Dumnezeu l-a înfăptuit în Cristos Isus, Domnul nostru. ¹² Credinţa noastră în Cristos este aceea care ne dă curajul să ne apropiem de Dumnezeu cu toată încrederea.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL Is 12,2-3.4bcd. 5-6 (R.: cf. 3)
R.: Veţi scoate apă cu bucurie din izvoarele mântuirii!
² Iată, Dumnezeu este mântuitorul meu:
voi fi plin de încredere şi nu mă voi teme de nimic,
căci Domnul este tăria şi lauda mea, în el am aflat mântuirea.
³ Cu bucurie veţi scoate apă din izvoarele mântuirii. R.

^4bcd Şi veţi spune atunci:
„Lăudaţi pe Domnul şi chemaţi numele lui,
vestiţi printre neamuri
lucrările sale. R.

⁵ Cântaţi Domnului, căci a făcut lucruri minunate;
să ştie aceasta tot pământul.
⁶ Strigaţi cu bucurie şi veselie, locuitori ai Sionului,
căci Dumnezeu este în mijlocul vostru. R.

ALELUIA Mt 24,42a.44
(Aleluia) Vegheaţi şi fiţi gata, spune Domnul;
căci Fiul Omului va veni în ceasul în care nu vă aşteptaţi. (Aleluia)

EVANGHELIA
Cui i s-a dat mult, mult i se va cere.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca 12,39-48
În acel timp, ³⁹ Isus a spus ucenicilor săi: „Voi ştiţi prea bine: dacă stăpânul ar şti în care ceas vine hoţul, nu ar lăsa să-i spargă casa. ⁴⁰ Deci şi voi fiţi gata, căci Fiul Omului va veni în ceasul în care nu vă aşteptaţi”. ⁴¹ Atunci Petru i-a zis: „Doamne, această parabolă o spui numai pentru noi sau şi pentru toţi ceilalţi?” ⁴² Domnul i-a răspuns: „Cine este oare administratorul credincios şi destoinic, pe care stăpânul îl va pune peste servitorii săi, ca să le împartă la timpul cuvenit porţia de mâncare? ⁴³ Fericit este acel servitor, pe care stăpânul, sosind, îl va găsi lucrând. ⁴⁴ Vă spun adevărul: îl va face administratorul întregii sale averi. ⁴⁵ Dar dacă acelaşi servitor şi-ar zice: «Stăpânul meu întârzie», şi ar începe să-i bată pe servitori şi pe servitoare, să mănânce, să bea şi să se îmbete, ⁴⁶ stăpânul său va veni în ziua în care nu se aşteaptă şi în ceasul pe care nu l-a prevăzut, îl va pedepsi cu asprime şi-l va pune printre cei infideli. ⁴⁷ Servitorul care, deşi a cunoscut voinţa stăpânului, n-a făcut nimic, n-a împlinit această voinţă, va primi multe lovituri. ⁴⁸Dar acela care, fără să-i cunoască voinţa, a făcut ceva vrednic de pedeapsă, va primi puţine lovituri. Cui i s-a dat mult, mult i se va cere şi cui i s-a încredinţat mult, şi mai mult i se va cere”.

Cuvântul Domnului

http://www.youtube.com/watch?v=EIEXp_d9wSY