Trei plăgi: boala, singurătatea și păcatul

singuratate abandon pacat suferintaDespre suferință se vorbește în orice zi. Ba mai mult, o întâlnim la orice pas: face parte din viața noastră. Putem vorbi astăzi de omniprezența suferinței. Cauzele și formele ei sunt atât de multiple și diferite încât puține spații au rămas necontaminate. Încercăm pe toate căile să o evităm, însă se pare că mereu găsește o nișă prin care să se strecoare în viața noastră. Aceasta fie că vorbim de suferința trupului, fie că ne gândim la durerile sufletului.

În mijlocul suferințelor îndelungate răsună astăzi și pentru noi întrebarea Domnului: „Vrei să te faci sănătos?”. Ne pare atât de lipsită de sens această întrebare. Cine nu ar răspunde afirmativ, plin de entuziasm și de dorința vindecării?! Și totuși bolnavul din evanghelie nu spune „Da, Doamne”. El se explică, își explică, își prezintă situația care durează de 38 de ani. Dacă el nu spune da, dacă întrebarea nu așteaptă un răspuns direct, atunci care poate fi rostul întrebării? Orice întrebare, dincolo de așteptarea unui răspuns, are și menirea de a conștientiza starea lucrurilor: ești cu adevărat bolnav? Cum ai ajuns așa? Ce ai făcut? Ce trebuie să faci? De ce nu te-ai vindecat? Etc. Pe cât de importantă este vindecarea, pe atât de necesară este conștientizarea bolii, a suferinței, a propriei stări. Câți dintre noi nu suntem bolnavi și totuși nu ne dăm seama? Adesea boala este ca un cancer care ne macină ușor, pe nesimțite și neștiute. Alteori, chiar dacă ne doare, nu vrem să acceptăm că suntem în suferință, că suntem bolnavi. Trăim situații și situații. Însă pentru a primi vindecarea, trebuie să ne conștientizăm suferința, boala.

Dincolo de suferința celui bolnav, din pagina evanghelică reiese o altă durere a timpului nostru: singurătatea. Să nu ai pe nimeni este o tragedie! Să te simți singur și abandonat într-o lume atât de plină și aglomerată este o suferință. Avem nevoie de oameni. Trebuie să stăm unii lângă alții. Să ne căutăm și să ne găsim unii pe alții, mai ales să ne ajutăm unii pe alții. Nu suntem creați pentru singurătate și egoism. Noi, creștinii, trebuie să fim un contraargument pentru cei care susțin individualismul, egoismul. Noi trebuie să fim sprijin pentru cei neajutorați. Noi trebuie să-i descoperim și ajutăm pe cei singuri. Astăzi nu trebuie să fie nimeni care să spune: „Doamne, nu am pe nimeni”. Pe noi cine ne are? Pe cine ajutăm? Cui suntem sprijin? Vindecarea vine întotdeauna de la cineva și/sau prin cineva, avem nevoie de cineva. Unde e mai multă tristețe sau unde este mai multă durere: în a fi bolnav sau în a fi singur? Cât de dureros este să nu ai pe nimeni în suferință!

De multe ori, în suferință și singurătate, își face loc cu mai multă ușurință păcatul. Există o interdependență între păcat, suferință și singurătate. Deseori, tocmai păcatul duce la suferință sau la singurătate. Câți nu sunt părăsiți tocmai pentru viciile lor? Câți nu se izolează tocmai pentru a se „bucura” de viciile lor fără a fi „stresați” de ceilalți? Cine se izolează, cade pradă păcatului. Singuri suntem mult mai vulnerabili în fața păcatului, a ispitelor. În comuniune se regăsește mai ușor drumul spre vindecare. Iar odată găsită vindecarea, răsună și pentru noi cuvântul Domnului: „Iată, te-ai făcut sănătos! Să nu mai păcătuieşti niciodată, ca să nu ţi se întâmple ceva mai rău!” Niciodată! E atât de provocator acest „niciodată”… Cât de greu este să stai departe de păcat! Dacă nu ar fi harul, am cădea în fiecare clipă. Dacă nu ar fi sprijinul celorlalți am fi târâți imediat în aceleași și aceleași noroaie.

Suferința, singurătatea și păcatul sunt trei plăgi cu care trebuie să ne confruntăm zi de zi. Să stăm uniți în rugăciune, în comuniune, în prietenie. Să stăm în Biserică, în comunitate, în familie. Cine se izolează, suferă și moare! Să-i căutăm pe cei singuri pentru a-i salva. Să învățăm de la Cristos arta apropierii delicate de celălalt.

O, Marie, tămăduitoarea bolnavilor, mângâietoarea mâhniților și scăparea păcătoșilor, ajută-ne în această zi să fim aproape de cei singuri, să fim sprijinul celor părăsiți și să aducem o rază de mângâiere în viața celor care suferă din cauza bolii sau a păcatului. Fii alături de noi, bună mamă, și ajută-ne să învingem ispitele de egoism. Fii speranța celor în suferință și nu-i lăsa să cadă pradă disperării. Mijlocește la Fiul tău, Domnul și fratele nostru Isus Cristos ca fiecărui suflet aflat în singurătate sau suferință sau în păcat să-i fie trimis un înger păzitor, consolator, vindecător.

Reține

Nu-l abandona pe cel bolnav. Nu fugi de omul păcătos. Nu sta departe de cel abandonat singurătății. Fii mângâiere. Fii sprijin. Fii călăuza celor care au pierdut drumul spre vindecare și lumină. Cât de sublimă și mângâietoare este imaginea brațelor pe care le sprijinim acum și care ne vor întâmpina și îmbrățișa la intrarea în viața cea de veci.

Marţi, 17 martie 2015 

Marti din saptamâna a 4-a din Post
Sf. Patriciu, ep. *
Ez 47,1-9.12; Ps 45; In 5,1-3.5-16

LECTURA I
Am văzut apă izvorând din partea dreaptă a templului, şi toţi aceia la care a ajuns această apă s-au mântuit.
Citire din cartea profetului Ezechiel 47,1-9.12
În zilele acelea, în timpul unei viziuni, trimisul Domnului m-a făcut să mă întorc la intrarea templului şi, iată, o apă ieşea de sub pragul casei, dinspre răsărit, pentru că faţa templului era spre răsărit. Apa cobora de sub partea dreaptă a templului, dinspre sud de altar. 2 M-a făcut să ies pe drumul porţii de nord şi m-a făcut să înconjur pe drumul de dinafară, lângă poarta de dinafară, care dădea spre răsărit. Şi iată, apa curgea din partea dreaptă! 3 Când omul a ieşit spre răsărit, avea o funie în mână; a măsurat o mie de coţi şi m-a făcut să trec prin apă: apa era până la glezne. 4 A mai măsurat o mie şi m-a făcut să trec prin apă: apa era până la genunchi; a mai măsurat o mie şi m-a făcut să trec: apa era până la coapse. 5 A mai măsurat o mie şi era un râu prin care nu puteam să trec. Pentru că apele crescuseră, erau ape de înotat, un râu care nu se putea trece. 6Şi mi-a zis: „Ai văzut, fiul omului?” Apoi m-a făcut să merg să mă întorc pe malul râului. 7 Când m-am întors, iată, pe malul râului erau foarte mulţi copaci, de o parte şi de alta! 8 Şi mi-a zis: „Apele acestea care ies spre regiunea din răsărit coboară în Arabah şi ajung în mare. Ieşite spre mare, vindecă apele. 9 Orice fiinţă care mişună, toate cele la care ajung apele râurilor, vor trăi: vor fi foarte mulţi peşti, căci au ajuns acolo apele acestea şi au vindecat: toate la care va ajunge râul vor trăi. 12 Lângă râu, pe malurile lui, de o parte şi de alta, vor creşte tot felul de pomi pentru hrană. Frunza lor nu se va veşteji şi rodul lor nu se va termina; vor da rod în fiecare lună, pentru că apele lui ies din sanctuar: rodul lui va fi pentru hrană şi frunzele lui, pentru vindecare”.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 45(46),2-3.5-6.8-9 (R.: 8)
R.: Domnul Sabaot este în mijlocul nostru, Dumnezeul lui Iacob este refugiu pentru noi.

2 Dumnezeu este pentru noi loc de refugiu şi putere,
ajutor uşor de găsit în timp de strâmtorare.
3 De aceea, nu ne temem, chiar dacă s-ar zgudui pământul
şi dacă ar cădea munţii în mijlocul mării. R.

5 Un râu cu braţele sale înveseleşte cetatea lui Dumnezeu,
locuinţa sfântă a Celui Preaînalt.
6 Dumnezeu este în mijlocul ei: ea nu se clatină;
Dumnezeu îi vine în ajutor dis-de-dimineaţă. R.

8 Domnul Sabaot este cu noi,
Dumnezeul lui Iacob este refugiu pentru noi.
9 Veniţi şi vedeţi lucrările minunate ale Domnului,
faptele uimitoare pe care le-a făcut pe pământ! R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIEPs 50(51),12a.14a
Creează în mine o inimă curată, Dumnezeule, şi dă-mi înapoi bucuria mântuirii tale!

EVANGHELIA
Îndată, omul s-a vindecat.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Ioan 5,1-3.5-16
În acel timp, era o sărbătoare a iudeilor, iar Isus a urcat la Ierusalim. 2 În Ierusalim, lângă Poarta Oilor, era o piscină numită în evreieşte Betesda, care avea cinci porticuri. 3 Sub acestea zăceau o mulţime de bolnavi: orbi, şchiopi, paralizaţi. 5 Se afla acolo un om care era bolnav de treizeci şi opt de ani. 6 Văzându-l zăcând şi ştiind că suferă de mult timp, Isus i-a zis: „Vrei să te faci sănătos?” 7 Bolnavul i-a răspuns: „Doamne, nu am niciun om ca să mă facă să cobor în piscină când apa este agitată. Până când vin eu, coboară altul înaintea mea”. 8 Isus i-a zis: „Ridică-te, ia-ţi targa şi umblă!” 9 Şi, îndată, omul s-a vindecat, şi-a luat targa şi umbla. Dar ziua aceea era sâmbăta. 10 Aşadar, iudeii i-au spus celui vindecat: „Este sâmbătă şi nu-ţi este permis să-ţi duci targa”. 11 Dar el le-a răspuns: „Cel care m-a vindecat, acela mi-a zis: «Ia-ţi targa şi umblă!»” 12 Ei l-au întrebat: „Cine este omul care ţi-a zis: «Ia-o şi umblă!»?” 13 Dar cel vindecat nu ştia cine este, căci Isus se îndepărtase, iar în locul acela era o mare mulţime. 14 După aceea, Isus l-a găsit în templu şi i-a zis: „Iată, te-ai făcut sănătos! Să nu mai păcătuieşti niciodată, ca să nu ţi se întâmple ceva mai rău!” 15 Omul a plecat şi le-a făcut cunoscut iudeilor că Isus este cel care l-a vindecat. 16 De aceea, iudeii îl urmăreau pe Isus pentru că făcuse acestea sâmbăta.

Cuvântul Domnului

Imaginea este luată de pe www.9am.ro

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

paxlaur@yahoo.com 7:00 - 22:00
%d blogeri au apreciat: