Prea târziu te-am iubit…

Bucurați-vă mereu în Domnul

Apostolul ne poruncește să ne bucurăm, dar în Dom­nul, nu în lume. Căci cine vrea să fie prietenul lumii, după cum spune Scriptura, va fi considerat dușman al lui Dumnezeu (cf. Iac 4,4). Așa cum un om nu poate sluji la doi stăpâni, tot la fel, nimeni nu poate să se bucure și în lume, și în Domnul.
Să învingă bucuria în Domnul, așadar, până când se va sfârși bucuria în lume! Să crească tot mai mult bucu­ria în Domnul, iar bucuria în lume să se micșoreze tot mai mult, până când va dispărea! Noi spunem acestea nu pentru că, trăind în lume, nu ar trebui să ne bucu­răm, ci pentru ca, trăind chiar în lumea aceasta, să ne bucurăm deja în Domnul.
Dar cineva ar putea să spună: Eu sunt în lume; deci, dacă mă bucur, mă bucur acolo unde mă aflu. Și atunci? Fiindcă ești în lume, oare nu ești în Domnul? Ascultă-l pe Apostol care le vorbește atenienilor, precum și ceea ce spune în Faptele Apostolilor despre Dumnezeu și des­pre Domnul, creatorul nostru: În el trăim, ne mișcăm și suntem (Fap 17,28). Dacă el este pretutindeni, există vreun loc unde să nu fie? Oare nu la aceasta ne îndemna? Domnul este aproape! Nu vă îngrijorați pentru nimic! (Fil 4,5-6).
Acesta este un mare mister: s-a înălțat deasupra tutu­ror cerurilor și este foarte aproape de cei care trăiesc pe pământ. Cine este, în același timp, și departe, și aproape, dacă nu cel care s-a făcut aproapele nostru prin milosti­virea sa?
Tot neamul omenesc este întruchipat în omul acela care zăcea pe jumătate mort la marginea drumului, pără­sit de tâlhari. Preotul și levitul, trecând, nu l-au luat în seamă, dar un samaritean, care era în trecere, s-a apro­piat de el ca să-l îngrijească și să-l ajute. Când era nemu­ritor și drept, și deci departe de noi, care suntem muri­tori și păcătoși, a coborât până la noi, ca să se facă aproapele nostru, el, care era atât de departe.
El nu ne pedepsește după fărădelegile noastre (Ps 102,10). De fapt, noi suntem fii. Cum dovedim aceasta? El, care este Fiul unic, a murit pentru noi, ca să nu rămână singur. Nu a voit să fie singur, el, care a murit singur. Fiul unic al lui Dumnezeu i-a făcut pe mulți fii ai lui Dumnezeu. Și-a dobândit frați prin sângele său, i-a adoptat, el, care fusese respins; i-a răscumpărat, el, care fusese vândut; i-a copleșit cu onoruri, el, care a fost înjosit; le-a dăruit viața, el, care a fost ucis.
De aceea, fraților, bucurați-vă în Domnul, nu în lume; adică, bucurați-vă în adevăr, nu în păcat; bucu­rați-vă în speranța veșniciei, nu în florile trecă­toare ale vanității. Așa să vă bucurați, și în orice loc și în orice timp veți fi astfel, Domnul este aproape! Nu vă îngrijo­rați pentru nimic! (Fil 4,5-6).

Din Predicile sfântului Augustin, episcop
(Pred. 171, 1-3.5: PL 38, 933-935)

 R. Fraților, bucurați-vă! Căutați desăvârșirea! Îmbăr­bătați-vă! Să fiți uniți în același cuget și să trăiți în pace; * Dumnezeul iubirii și al păcii va fi cu voi, aleluia!
V. Dumnezeul speranței să vă umple de orice har și pace în credință.
(2Cor 13,11; Rom 15,13a)