Cât de copleșitoare este simplitatea cu care copiii spun lucruri profunde. La clasica întrebare: „Ce vrei să te faci când ai să fii mare?”, un copil a răspuns: „Vreau să mă fac fericire!” Nedumerit, interlocutorul a continuat: „Cum adică să te faci fericire? Vrei să fii fericit?” Un zâmbet pur a luminat chipul copilului care explică: „Nu, vreau mai mult decât să fiu fericit. Vreau să fiu fericire! Vreau să împart fericire tuturor. Vreau să nu mai fie copii care plâng și nici oameni triști. Vreau să trăiesc într-o lume care zâmbește!” Toți vrem să trăim într-o lume mai fericită, într-o lume în care părinții să nu mai plângă de dorul copiilor, iar copiii să fie mereu cu zâmbetul pe buze. Visăm și vrem o lume în care să nu mai fie răul, moartea, Diavolul, ci totul să oglindească împărăția lui Dumnezeu care se apropie. Însă ce facem concret pentru a avea o astfel de lume? Ce am făcut noi ieri pentru fericirea celui de lângă noi? Pe cine am alinat prin cuvintele și faptele noastre?
Drumul spre o lume mai fericită trece prin contribuția fiecăruia. Una dintre vocațiile fiecărui om este și aceea de a fi „fericirea”, de a fi „făcător de fericire”. Este sublim să fii izvor de fericire și de speranță pentru cei pe care îi întâlnești. Însă ce cale duce spre această împlinire? Cum și ce putem face concret? Lecturile de astăzi ne schițează cel puțin două căi: iertarea și gratuitatea.
Prima cale ne-o prezintă Iosif. El este convins că până și suferința pe care a îndurat-o atunci când a fost vândut de frații săi face parte din planul lui Dumnezeu. Are încredere că Domnul rânduiește totul spre binele celor care îl slujesc. Încrederea în Providență și în faptul că el este doar un instrument în mâna Domnului îi dă puterea de a ierta. Iosif nu răspunde la rău cu rău și devine sursă de fericire și de mângâiere. Iertarea este o forță care îl ajută pe cel care o posedă să redea fericirea celor din jur.
De cealaltă parte, cu aceeași certitudine că suntem doar simple instrumente în mâna Domnului, avem îndemnul lui Cristos de a face totul cu generozitate și gratuitate: „În dar ați primit, în dar să dați”. Gratuitatea, jertfirea de sine, generozitatea sunt focare de fericire. Cine dăruiește din inimă fără a aștepta recompensă aduce fericirea în cel puțin două inimi: în inima sa și în inima celui ce primește.
Reține
Astăzi trebuie să fii izvor de fericire iertând și dăruind. Nu fi trist dacă că nu ai bunuri materiale de oferit, ci fii generos oferind bunuri mai puțin palpabile, dar esențiale: rugăciunea și timpul.
Joi, 9 iulie 2015
Joi din saptamâna a 14-a de peste an
Ss. Augustin Zhao Rong, pr. si 119 îns., m. *; Veronica Giuliani, fc.
Gen 44,18-21.23b-29; 45,1-5; Ps 104; Mt 10,7-15LECTURA I
Dumnezeu m-a trimis aici înaintea voastră, pentru a vă păstra în viaţă!
Citire din cartea Genezei 44,18-21.23b-29; 45,1-5
În zilele acelea, Iuda s-a apropiat de Iosif şi i-a spus: „Te rog, domnul meu, îngăduie slujitorului tău să vorbească înaintea domnului meu, fără ca mânia ta să se aprindă împotriva slujitorului tău; căci tu eşti ca Faraon! 19 Domnul meu i-a întrebat pe servitorii săi, zicând: «Mai trăieşte tatăl vostru şi mai aveţi vreun frate?» 20 Noi am răspuns domnului meu: «Noi avem un tată bătrân şi un frate mai mic, care i s-a născut la bătrâneţe. Fratele lui a murit, iar el a rămas singurul copil al mamei sale şi tatăl său îl iubeşte”. 21 Atunci tu ai spus servitorilor tăi: «Faceţi-l să coboare la mine, ca să-l văd cu ochii mei! 23b Dacă fratele vostru mai mic nu va coborî cu voi, nu veţi mai putea vedea faţa mea». 24 Când am urcat la slujitorul tău, tatăl meu, i-am făcut cunoscute cuvintele domnului meu. 25 Când tatăl nostru ne-a zis: «Mergeţi din nou şi cumpăraţi ceva de mâncare», 26 noi i-am zis: «Nu putem coborî; dacă este cu noi fratele nostru mai mic, atunci coborâm. Căci nu putem să mai vedem faţa acelui om, dacă fratele nostru mai mic nu este cu noi». 27 Atunci servitorul tău, tatăl meu, ne-a zis: «Voi ştiţi că soţia mea mi-a născut doi fii; 28unul s-a dus de la mine şi am zis: a fost sfâşiat de vreun animal; până astăzi nu l-am mai văzut.29 Dacă îl luaţi şi pe acesta din faţa mea şi i se va întâmpla vreo nenorocire, îmi veţi coborî cărunteţea, cu răutate, în locuinţa morţilor”. 45,1 Iosif nu s-a mai putut stăpâni înaintea tuturor celor de faţă şi a strigat: „Scoateţi-i pe toţi afară dinaintea mea!” Şi nu a mai rămas nimeni cu el; Iosif s-a făcut cunoscut fraţilor săi. 2 Şi-a ridicat glasul şi a plâns. L-au auzit egiptenii şi l-a auzit şi casa lui Faraon. 3 Iosif le-a spus fraţilor săi: „Eu sunt Iosif. Mai trăieşte tatăl meu?” Dar fraţii lui nu au fost în stare să-i răspundă, aşa erau de înspăimântaţi de faţa lui. 4 Iosif le-a zis fraţilor săi: „Apropiaţi-vă de mine!” Şi ei s-au apropiat. El le-a zis: „Eu sunt Iosif, fratele vostru, pe care l-aţi vândut în Egipt. 5 Dar acum nu vă tulburaţi şi nu mai fiţi cu ochii supăraţi pentru că m-aţi vândut aici, căci Dumnezeu m-a trimis înaintea voastră pentru a vă păstra în viaţă!”Cuvântul Domnului
PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 104(105),16-17.18-19.20-21 (R.: cf. 5a)
R.: Să ne aducem aminte de faptele minunate ale Domnului!
sau:
Aleluia.16 Domnul a trimis foamete asupra ţării
şi i-a lăsat fără hrană.
17 A trimis înaintea lor un bărbat, pe Iosif,
care a fost vândut ca sclav. R.18 I-au strâns picioarele în obezi,
i-au pus la gât lanţuri,
19 până când cuvântul lui s-a împlinit,
până când cuvântul Domnului i-a dat dreptate. R.20 Atunci, regele a trimis să-l lase liber
şi l-a eliberat stăpânitorul popoarelor;
21 l-a pus stăpân peste casa lui
şi stăpânitor peste toată averea lui. R.ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE Mc 1,15b
(Aleluia) „S-a împlinit timpul şi s-a apropiat împărăţia lui Dumnezeu! Convertiţi-vă şi credeţi în evanghelie”, spune Domnul! (Aleluia)EVANGHELIA
În dar aţi primit, în dar să daţi.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 10,7-15
În acel timp, Isus le-a spus: „Mergând, predicaţi: «S-a apropiat împărăţia cerurilor»! 8 Vindecaţi-i pe cei bolnavi, înviaţi-i pe cei morţi, curăţaţi-i pe cei leproşi, alungaţi-i pe diavoli! În dar aţi primit, în dar să daţi. 9 Nu luaţi nici aur, nici argint, nici ban la brâu, 10 nici desagă pentru drum, nici două tunici, nici încălţăminte şi nici toiag, pentru că cine lucrează are dreptul la hrană! 11 Când intraţi într-o cetate sau într-un sat, interesaţi-vă cine este om vrednic şi rămâneţi acolo până când plecaţi! 12 Intrând în casă, salutaţi! 13 Şi, dacă acea casă este vrednică, pacea voastră să vină asupra ei; însă dacă nu este vrednică, pacea voastră să se întoarcă la voi! 14 Dacă cineva nu vă primeşte şi nu ascultă cuvintele voastre, ieşind din casa şi din cetatea aceea, scuturaţi praful de pe picioarele voastre! 15 Adevăr vă spun: mai uşor va fi în ziua judecăţii pentru Sodoma şi Gomora decât pentru cetatea aceea”.Cuvântul Domnului
Răspunde-i lui A Anulează răspunsul