(Atunci) s-au hotărât să-i omoare: întâi pe el și apoi pe ea!

Noi suntem martori

Este copleșitoare și tristă hotărârea farizeilor: „au ținut sfat ca să-l dea la moarte”. Tocmai fuseseră martorii unei minuni, unei faceri de bine, iar ei decid că vindecătorul, făcătorul de bine, trebuie să moară. Să moară pentru că pus omul mai presus de lege, pentru că a pus persoana mai presus de literă, acea literă care ar trebui să fie în favoarea persoanei. Tristă și nedreaptă este hotărârea lor.

Câtă tristețe cuprinde acest fragment! Să ascultăm și să ne lăsăm pătrunși cu înfrigurare de întrebarea lui Cristos: „Este permis sâmbăta să faci bine sau să faci rău, să salvezi o viaţă sau să o pierzi?”. Ce viitor sumbru anunță pentru omenire această întrebare care în multe inimii nici până astăzi nu și-a găsit răspunsul. Într-o lume normală o astfel de întrebare nu și-ar avea sensul. Ar trebui să fie de la sine înțeles că binele, adevărul, iubirea sunt lege, legea supremă înscrisă în inima și mintea noastră, în ceea ce noi numim conștiință. Cum să existe un timp sau un loc în care să fie interzis să faci binele?! Binele trebuie făcut în orice loc, în orice timp, în orice clipă… Cel puțin așa ar trebui să fie. Însă pentru că nu este așa, pentru că nici astăzi și nici în timpul lui Isus și poate că niciodată nu a fost așa, Isus a pus această întrebare și continuă să ne-o adreseze și nouă, însă mai întâi ei, farizeii timpului, au decis să-l omoare, iar acum și noi.

Farizeii au decis atunci să-l omoare pe el. Apoi au decis să facă același lucru și cu alții care au trăit și au făcut binele ca Isus. În cele din urmă, în zilele noastre, s-au hotărât să o omoare și pe ea: Biserica! De ce? Pentru că e incomodă. Iubește prea mult omul, vrea să-l salveze, să-l poarte spre o lume mai bună, atât în cer cât și pe pământ. Altfel spus, vrea să-l ajute să construiască o lume mai bună. Aceasta este sentința lor: cum a murit El, Domnul și întemeietorul, așa trebuie să moară și ea în suferință, în chinuri. Trebuie să moară pentru că nu ne lasă să fim falși și insistă să iubim adevărul, să-l trăim și să-l practicăm în favoarea omului. Sunt atât de porniți în timpul nostru încât, așa cum l-au pironit pe Cristos pe cruce, așa vor să facă și acum: sunt însetați de sânge. Vor să sugrume adevărul și binele. Și cum acestea sunt abstracte, nu pot. Însă îi pot sugruma, răstigni, omorî pe cei care le poartă în viața lor, pe cei care mărturisesc aceste valori. Cât de puternic răsună „corul” mai marilor acestei lumi: „La moarte cu ei. Să fie răstigniți!”

Aceasta au hotărât farizeii timpului nostru: la moarte cu ei, la moarte și cu Cristos, și cu Biserica și cu toți creștinii! Și nu orice fel de moarte: una rușinoasă, dureroasă. Dureroasă cu atât mai mult cu cât unii dintre farizei sunt tocmai din Biserică, botezați și purtători ai numelui de creștin. Dureroasă această moarte cu atât mai mult cu cât noi înșine contribuim la ea prin viața noastră departe de adevăr. Dureroasă pentru că eu și tu, noi toți nu am făcut nimic pentru a da o nouă strălucire adevărului, Bisericii.

Este vina noastră că am lăsat ca răul să devină obișnuință și binele o excepție. Este vina noastră pentru că ne-am întristat de prea multe ori în fața binelui și ne-am bucurat de rău, de răul altuia.

Este uimitor și trist, foarte trist, să privești în jur și în tine însuți și să vezi că răul/răutatea tinde să devină sau a devenit deja obișnuință/regulă, iar binele/bunătatea doar o excepție. Suntem surprinși și ne emoționăm până la lacrimi când vedem oameni care fac binele, care fac opere de caritate, oameni care sunt disponibili să ajute, să facă voluntariat… oameni care asemenea lui Isus încearcă să vindece trupul sau sufletul sau inima sau mintea. Ne uimim când întâlnim binele. Însă acesta ar trebui să fie normalul din noi și din jurul nostru: să faci binele ar trebui să fie ceva simplu, cotidian, o atracție irezistibilă, nu o excepție. Iar răul? Răul ar trebui să fie ceva respingător, ceva care să te facă să întorci capul cu dezgust, ceva care să te înfricoșeze. Răul ar trebui să trezească în noi repulsie, să ni se facă rău. Da, ar trebuie să ni se facă rău fizic, să ne doară capul, burta, să ne înțepe inima până și numai la gândul că am putea face răul. Binele ar trebui să fie partea naturală din noi, normalitatea. Însă…

Însă se pare că și noi ducem mai departe povară pe care strămoșii noștri au purtat-o: suntem răi cu ceilalți și foarte permisivi cu noi. Nu vrem să-i ajutăm pe ceilalți din toată inima, ci preferăm să-i lăsăm să moară. Mai mult, îi condamnăm la moarte și pe cei care vor să-i ajute. Inventăm legi care împiedică omul să mai fie om, legi care împiedică omul să se salveze și să-i salveze și pe alții. Inventăm „legi” prin care îi condamnăm pe toți la moarte: pe Dumnezeu, Biserica, familia, săracii, bolnavii, creștini sau necreștini…

Să ne rugăm în această zi și să cerem harul ca nicio lege și nicio convingere interioară să nu devină o piedică în calea binelui. Să dăm prioritate Binelui/binelui și omului în viața noastră.


 

PS. O imagine perfectă a acestui fragment evanghelic și a situației de astăzi când oamenii s-au decis să condamna la moarte și „Adevărul” și martorii lui, se găsește în Evanghelia după sfântul Ioan. După ce Isus l-a înviat pe Lazăr, arhiereii și farisei îl condamnă la moarte (cf. In 45,5-7) și imediat după decid că și Lazăr trebuie să moară pentru că era martor al Adevărului și mulți prin el credeau în Adevăr (cf. In 12,10-11).

Să nu ne amăgim și să credem că noi vom fi lăsați în pace. În măsura în care mărturisim Adevărul, vor veni și după noi și ne vor condamna (cf. In 15,20).


20 ianuarie 2016

Miercuri din săptămâna a 2-a de peste an
Ss. Fabian, pp. m. *; Sebastian, m. *
1Sam 17,32-33.37. 40-51; Ps 143; Mc 3,1-6

LECTURA I
David l-a învins pe Goliat, cu o praştie şi cu o piatră.
Citire din cartea întâi a lui Samuel 17,32-33.37.40-51
În zilele acelea, David i-a zis lui Saul: „Nimeni să nu-şi piardă curajul! Slujitorul tău va merge şi se va lupta cu filisteanul acesta”. 33 Saul i-a zis lui David: „Nu poţi să mergi să te lupţi cu filisteanul acesta, căci tu eşti un copil, iar el este un războinic din tinereţea lui”. 37 David i-a zis: „Domnul, care m-a salvat din gheara leului şi din laba ursului, mă va salva şi din mâna acestui filistean”. Atunci Saul i-a zis lui David: „Du-te şi Domnul să fie cu tine!” 40 Şi-a luat bâta în mână, şi-a ales din pârâu cinci pietre netede şi le-a pus în traista lui de păstor pe care o avea. Avea praştia în mâna lui şi s-a apropiat de filistean. 41 Filisteanul s-a apropiat puţin câte puţin de David, iar omul care-i purta scutul era înaintea lui. 42 Filisteanul s-a uitat fix şi, când l-a văzut pe David, l-a dispreţuit pentru că era un copil roşcat cu chip frumos. 43 Filisteanul i-a zis lui David: „Oare sunt eu un câine că vii la mine cu o bâtă?” Apoi filisteanul l-a blestemat pe David pe zeii lui. 44 Filisteanul i-a zis lui David: „Vino la mine şi voi da carnea ta păsărilor cerului şi animalelor câmpului!” 45 David i-a zis filisteanului: „Tu vii împotriva mea cu sabie, cu suliţă şi cu lance; eu vin împotriva ta în numele Domnului Sabaot, Dumnezeul armatelor lui Israel pe care tu l-ai dispreţuit. 46 Chiar astăzi Domnul te va da în mâinile mele, te voi lovi şi-ţi voi tăia capul; voi da cadavrele taberei filistenilor păsărilor cerului şi fiarelor pământului. Tot pământul va şti că este un Dumnezeu în Israel. 47 Toată adunarea aceasta va şti că Domnul nu eliberează nici prin sabie, nici prin suliţă. Căci al Domnului este războiul şi el v-a dat în mâinile noastre”. 48 Când filisteanul s-a ridicat, a mers şi s-a apropiat de David, imediat David a alergat la linia de luptă în faţa filisteanului. 49 Şi-a băgat mâna în traistă, a luat o piatră şi a tras cu praştia; l-a lovit pe filistean în frunte, iar piatra s-a înfipt în fruntea filisteanului, care a căzut cu faţa la pământ. 50 David a fost mai tare decât filisteanul. Cu o praştie şi cu o piatră l-a lovit pe filistean şi l-a omorât. David nu avea sabie în mână. 51 David a alergat, a ajuns la filistean, i-a luat sabia din teacă, l-a ucis şi i-a tăiat cu ea capul. Filistenii au văzut că murise eroul lor şi au luat-o la fugă.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 143(144),1.2.9-10 (R.:1a)
R.: Binecuvântat să fie Domnul, stânca şi tăria mea!
1 Binecuvântat să fie Domnul, stânca mea!
El îmi învaţă mâinile pentru luptă
şi degetele, pentru bătălie. R.

2 El este aliatul meu fidel şi tăria mea,
turnul meu de apărare şi eliberatorul meu.
El este scutul meu, în care mi-am găsit refugiu,
el îmi dă în stăpânire poporul. R.

9 Dumnezeule, îţi voi cânta un cântec nou,
pe harpa cu zece strune voi cânta psalmi pentru tine,
10 pentru tine, care dai mântuire regilor,
care îl eliberezi pe David, slujitorul tău, de sabia celui rău. R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE Mt 4,23cd
(Aleluia) Isus predica evanghelia împărăţiei şi vindeca orice boală şi orice suferinţă în popor. (Aleluia)

EVANGHELIA
Este permis sâmbăta să salvezi o viaţă sau să o pierzi?
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Marcu 3,1-6
În acel timp, Isus a intrat din nou în sinagogă. Acolo era un om care avea mâna paralizată. 2 Şi îl urmăreau dacă îl va vindeca în zi de sâmbătă ca să-l poată acuza. 3 El i-a spus omului cu mâna paralizată: „Ridică-te în mijloc!” 4 Apoi le-a spus: „Este permis sâmbăta să faci bine sau să faci rău, să salvezi o viaţă sau să o pierzi?” Dar ei tăceau. 5 Atunci, privindu-i cu mânie de jur împrejur, întristat din cauza împietririi inimii lor, i-a spus omului: „Întinde-ţi mâna!” El a întins-o şi mâna lui s-a vindecat. 6 Atunci fariseii, ieşind îndată, au ţinut sfat cu irodienii împotriva lui ca să-l dea la moarte.

Cuvântul Domnului

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

paxlaur@yahoo.com 7:00 - 22:00
%d blogeri au apreciat asta: