Prea târziu te-am iubit…

Unul singur este învăţătorul nostru, Cristos, iar noi toţi suntem fraţi!

Rădăcina tuturor relelor este iubirea de bani…

Posted by Paxlaur pe 03/02/2017

iubirea-de-bani„Modul vostru de a fi să nu fie călăuzit de pofta de bani, mulţumindu-vă cu ceea ce aveţi”, este îndemnul pe care ar trebui să-l avem scris în inima și în casa noastră. Sau poate că ar fi bine ca la intrarea în orice bancă (sau măcar în portofelul nostru!) să fie scrise cuvintele apostolului Paul: „Rădăcina tuturor relelor este iubirea de bani, iar cei care s-au dedat la ea au rătăcit de la credință și și-au provocat multe chinuri” (1Tim 6,10).

Să fim atenți: nu banul, ci iubirea banilor este rădăcina tuturor relelor, fără excepții. Iar ca să știi asta nu trebuie să fii bogat sau sărac, expert în teologie sau în economie. Este suficienet să privim în viața noastră și să ne amintim că atunci când am pus banii pe primul loc am uitat de cei din jurul nostru și de Dumnezeu. Iubirea de bani ne împiedică să-l iubim pe Dumnezeu și să-l slujim în aproapele. Pentru aceasta Domnul spune că poruncile sale, cuvintele sale trebuie să-și găsească loc în inima noastră și în sufletul celor din casa noastră: „Să fie aceste cuvinte pe care ți le poruncesc astăzi în inima ta. Să le sădești în fiii tăi și să vorbești de ele când stai în casa ta, când mergi pe drum, când te culci și când te scoli. Să le legi ca un semn la mâini și să-ți fie ca un pandantiv între ochi. Să le scrii pe ușorii casei tale și pe porțile tale” (Dt 6,6-9).

Primul loc în care trebuie să ajungă cuvântul Domnului nu este ușa băncilor sau peretele casei, ci este inima. Trebuie să punem cuvintele Domnului în inima noastră, nu doar să le ascultăm cu plăcere, simțindu-ne stingheriți și atât, așa cum a făcut Irod cu mesajul lui Ioan Botezătorul. Chiar dacă l-a ascultat cu plăcere, până la urmă „a trimis un executor şi i-a poruncit să-i aducă îndată capul lui Ioan”. Irod nu a lăsat cuvântul să intre în inima sa și să aducă rod.

Drumul cuvântului divin spre inimă este pregătit de reculegere și rugăciune. Dacă citești Scriptura fără să te reculegi și fără să te rogi, te comporți ca un agricultor lipsit de înțelepciune care seamănă grâu, dar nu se îngrijește ca ogorul să aibă suficientă apă. Cum să încolțească și să aducă rod într-un pământ uscat? Cum să nu-ți lipești inima de bunurile acestei lumi dacă Scriptura rămâne doar un text care nu a coborât niciodată de la minte în inimă prin reculegere și rugăciune?

Să lăsăm cuvântul lui Cristos să pătrundă ființa noastră: „Fiți atenți și păziți-vă de orice lăcomie; deoarece chiar și atunci când cineva este bogat, viața lui nu constă în ceea ce are” (Lc 12,15). Putem ști pe de rost toată Scriptura, putem câștiga lumea întreagă, dar dacă ne-am pierdut sufletul, am pierdut totul (cf. Mt 16,26).


Grija lumii și pofta amăgitoare a bogăției înăbușă cuvântul,
îl împiedică să coboare în inima noastră
și rămânem suflete seci, fără rod (cf. Mt 13,22).
De aceea Cristos ne invită să alegem
pe cine vrem să slujim:
Dumnezeu sau mamona?
(Lc 16,13).


3 februarie 2017 

Vineri din săptămâna a 4-a de peste an
Ss. Blaziu, ep. m. *; Oscar, ep. *; Simeon Bătrânul
Evr 13,1-8; Ps 26; Mc 6,14-29

LECTURA I
Isus Cristos – cel de ieri şi de astăzi – este acelaşi în vecii vecilor.
Citire din Scrisoarea către Evrei 13,1-8
Fraţilor, dragostea faţă de fraţi să rămână statornică! Nu uitaţi ospitalitatea, căci datorită ei unii i-au găzduit, fără a-şi da seama, pe îngeri! 3 Aduceţi-vă aminte de cei închişi, ca şi cum aţi fi închişi împreună cu ei; de cei maltrataţi ca unii care sunteţi şi voi în trup! 4 Căsătoria să fie cinstită în toate privinţele, patul conjugal să fie neîntinat, pentru că pe cei desfrânaţi şi adulteri îi va judeca Dumnezeu! 5 Modul vostru de a fi să nu fie călăuzit de pofta de bani, mulţumindu-vă cu ceea ce aveţi, căci el însuşi a zis: „Nu te voi mai lăsa, nici nu te voi abandona”, 6 aşa încât putem spune cu încredere: „Domnul este ajutorul meu şi nu mă voi teme: ce-mi poate face un om?” 7 Amintiţi-vă de conducătorii voştri care v-au vorbit despre cuvântul lui Dumnezeu şi, considerând împlinirea vieţii lor, imitaţi credinţa lor! 8 Isus Cristos – cel de ieri şi de astăzi – este acelaşi în veci.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 26(27),1.3.5.8b-9 (R.: 1a)
R.: Domnul este lumina şi mântuirea mea.

1 Domnul este lumina şi mântuirea mea,
de cine mă voi teme?
Domnul este apărătorul vieţii mele,
de cine mă voi înfricoşa? R.

3 Chiar dacă ar năvăli o armată asupra mea,
inima mea tot nu s-ar teme;
chiar dacă s-ar dezlănţui un război împotriva mea,
şi atunci aş fi încrezător. R.

5 El mă va ascunde în ziua cea rea în adăpostul lui,
mă va adăposti în ascunzătoarea cortului său,
mă va ridica pe o stâncă. R.

8b Eu caut, Doamne, faţa ta.
9 Nu-ţi ascunde faţa de la mine,
nu îndepărta cu mânie pe slujitorul tău;
tu eşti ajutorul meu, nu mă respinge
şi nu mă abandona, Dumnezeul mântuirii mele! R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE cf. Lc 8,15
(Aleluia) Fericiţi sunt cei care păstrează cuvântul lui Dumnezeu într-o inimă bună şi aduc rod întru răbdare! (Aleluia)

EVANGHELIA
Ioan, pe care eu l-am decapitat, acesta a înviat.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Marcu 6,14-29
În acel timp, regele Irod a auzit de Isus, căci numele lui devenise cunoscut şi se spunea: „Ioan Botezătorul a înviat din morţi şi de aceea puterea minunilor lucrează în el”. 15 Alţii însă spuneau: „Este Ilie”, iar alţii spuneau: „Este un profet ca unul dintre profeţi”. 16 Auzind, Irod a zis: „Ioan, pe care eu l-am decapitat, acesta a înviat”. 17 Căci însuşi Irod trimisese ca să-l prindă pe Ioan şi să-l lege în închisoare din cauza Irodiadei, soţia fratelui său, Filip, pe care o luase în căsătorie. 18Pentru că Ioan îi spusese lui Irod: „Nu-ţi este permis s-o iei pe soţia fratelui tău”. 19 Iar Irodiada îl ura şi voia să-l omoare, dar nu putea, 20 pentru că Irod se temea de Ioan, ştiindu-l om drept şi sfânt, şi îl ocrotea. Când îl asculta era foarte stingherit, dar îl asculta cu plăcere. 21 A venit însă o zi prielnică atunci când Irod, cu ocazia aniversării zilei sale de naştere, a făcut un ospăţ pentru demnitarii săi, pentru ofiţeri şi cei mai de vază din Galileea. 22 Intrând, fiica Irodiadei a dansat şi a plăcut lui Irod şi comesenilor lui. Atunci, regele i-a zis fetei: „Cere-mi orice vrei şi îţi voi da!” 23 Şi i-a jurat: „Ceea ce îmi vei cere, îţi voi da, până la jumătate din regatul meu”. 24 Atunci ea, ieşind, a spus mamei sale: „Ce să cer?” Aceasta i-a zis: „Capul lui Ioan Botezătorul”. 25 Şi, îndată, intrând în mare grabă la rege, i-a cerut: „Vreau să-mi dai imediat pe tavă capul lui Ioan Botezătorul”. 26Regele s-a întristat foarte mult. Dar, din cauza jurământului şi a comesenilor, nu a voit s-o refuze. 27 Regele a trimis un executor şi i-a poruncit să-i aducă îndată capul lui Ioan. Acela s-a dus, l-a decapitat în închisoare 28 şi a adus capul pe tavă, l-a dat fetei, iar fata l-a dat mamei sale. 29 Când au auzit discipolii lui, au venit, i-au luat trupul şi l-au pus în mormânt.

Cuvântul Domnului

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: