Să privim în acest timp sfânt spre Maria Magdalena.
Să avem și noi puterea și statornicia ei:
a rămas alături de Cristos până la picioarele crucii (cf. In 19,25).
Să avem neliniștea ei:
când ne lipsește Dumnezeu,
să ne trezim dis-de-dimineață și să-l căutăm (cf. In 20,1-2.11-15).
Să avem fericirea ei:
să-l întâlnim pe Domnul și el să ne spună pe nume
și să ne liniștească inima (cf. In 20,16).
Viața noastră să aibă un singur ecou:
„Cristos, speranța mea, a înviat”!
Zile de har!
Răspunde-i lui Paxlaur Anulează răspunsul