Prea târziu te-am iubit…

Să privim în acest timp sfânt spre Maria Magdalena.

Să avem și noi puterea și statornicia ei:

a rămas alături de Cristos până la picioarele crucii (cf. In 19,25).

Să avem neliniștea ei:

când ne lipsește Dumnezeu,

să ne trezim dis-de-dimineață și să-l căutăm (cf. In 20,1-2.11-15).

Să avem fericirea ei:

să-l întâlnim pe Domnul și el să ne spună pe nume

și să ne liniștească inima (cf. In 20,16).

Viața noastră să aibă un singur ecou:

„Cristos, speranța mea, a înviat”!

Zile de har!