Prea târziu te-am iubit…

(Unul singur este învăţătorul nostru, Cristos, iar noi toţi suntem fraţi!)

Cât de fragili suntem în felul nostru de a crede

Posted by Paxlaur pe 29/05/2017

Viata si credintaDupă ce Isus i-a asigurat pe discipoli că sunt iubiți de Tatăl și că vor primi orice i-ar cere „pentru ca bucuria lor să fie deplină” (In 16,24), ei, plini de entuziasm, își mărturisesc credința: „Acum ştim că ştii toate şi nu ai nevoie să te întrebe cineva. De aceea, credem că ai ieşit de la Dumnezeu” (In 16,30). Însă Isus nu se lasă „convins” de entuziasmul lor. Ba chiar încearcă să-i tempereze, arătându-le cât de firavă este credința lor, amintindu-ne astfel și nouă cât de fragili suntem în felul nostru de a crede. Tuturor Isus ne spune: „Acum credeți? Chiar credeți? Vine ceasul când vă veți întoarce fiecare la propria casă, la propriile preocupări, ba chiar la propriile păcate și pe mine mă veți abandona, mă veți lăsa singur” (cf. In 16,32).

Isus e părăsit și cât de puternică este ispita mândriei, a autosuficienței de a ne ridica revoltați, plini de noi înșine, și să spunem cu apostolul Petru: „Doamne, îmi voi da viața pentru tine. Chiar dacă toți te vor părăsi, eu nu te voi părăsi niciodată” (cf. In 13,37; Mt 26,33). De fapt, nu doar Petru spunea aceasta, ci „toți discipolii spuneau la fel” (Mt 26,35). Noi înșine spunem la fel zi de zi, dar apoi îl părăsim pe Cristos.

Isus nu a crezut în entuziasmul ucenicilor săi nu doar pentru că-i cunoștea, ci mai ales pentru că venea „ceasul” Crucii. Abia în fața crucii se poate verifica adevărata credință. De fapt, a crede cu adevărat nu înseamnă a crede doar într-un Cristos care face minuni, care strălucește pe muntele Tabor, ci înseamnă a crede în Cristos răstignit. Iar noi știm că în fața crucii discipolii l-au părăsit pe Domnul.

Puțini sunt cei care au tăria să rămână neclintiți în fața crucii. Care este relația noastră cu Cristos răstignit? Contemplăm pătimirile sale? Mai avem în camerele noastre crucifixul sau ne temem să privim la cel străpuns pentru păcatele noastre (cf. In 19,37)? Noi vrem doar un Domn al gloriei sau suntem dispuși să parcurgem și drumul crucii?

Deși Cristos știe reacția ucenicilor săi și reacția noastră în fața crucii, el nu se descurajează și nu renunță la noi și nici la planul său de mântuire. De fapt, el știe că nu este niciodată singur: „Nu sunt singur, pentru că Tatăl este cu mine” (In 16,32). Mai mult, el știe că deja a „învins lumea” și ne invită și pe noi să prindem curaj prin victoria sa.

Să primim cu smerenie adevărul proclamat de Isus: „În lume veţi avea necazuri; însă curaj, eu am învins lumea” (In 16,33). Smerenie, dar în același timp curaj! Să îndrăznim să rămânem alături de Cristos răstignit. Să nu ne temem de cruce, pentru că noi știm și mărturisim împreună cu Apostolul: „Cuvântul crucii este nebunie pentru cei care se pierd, dar pentru noi, cei care ne mântuim, este puterea lui Dumnezeu” (1Cor 1,18).


„Nu vreau să ştiu nimic altceva
decât pe Isus Cristos,
şi pe acesta răstignit” (1Cor 2,2).


29 mai 2017 

Luni din săptămâna a 7-a a Paştelui
Sf. Maxim, ep.
Fap 19,1-8; Ps 67; In 16,29-33

LECTURA I
L-aţi primit pe Duhul Sfânt când aţi venit la credinţă?
Citire din Faptele Apostolilor 19,1-8
În timp ce Apolo era la Corint, Paul, după ce a străbătut regiunile nordice, a coborât la Efes. Acolo a găsit câţiva discipoli 2 şi le-a spus: „L-aţi primit pe Duhul Sfânt când aţi crezut?” Dar ei au răspuns: „Nici n-am auzit că este Duh Sfânt”. 3 El le-a zis: „Atunci ce fel de botez aţi primit?” Ei au răspuns: „Botezul lui Ioan”. 4 Paul le-a zis: „Ioan a botezat cu botezul convertirii, spunând poporului să creadă în cel care vine, adică în Isus”. 5 Când au auzit ei, au primit Botezul în numele Domnului Isus. 6 Iar când Paul şi-a pus mâinile peste ei, Duhul Sfânt a coborât asupra lor, iar ei vorbeau în limbi şi profeţeau. 7 Erau cu toţii cam doisprezece bărbaţi. 8 El a intrat în sinagogă şi a vorbit cu îndrăzneală timp de trei luni, discutând cu ei şi convingându-i despre cele referitoare la împărăţia lui Dumnezeu.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 67(68),2-3.4-5ac.6-7ab (R.: 33a)
R.: Domnii ale pământului, cântaţi-i lui Dumnezeu!
sau:
Aleluia.

2 Dumnezeu se ridică, duşmanii lui se risipesc
şi cei care-l urăsc fug dinaintea feţei lui.
3 Cum se risipeşte fumul, aşa îi risipeşti,
cum se topeşte ceara în faţa focului,
aşa pier cei răi din faţa lui Dumnezeu. R.

4 Cei drepţi se bucură şi tresaltă de bucurie
în faţa lui Dumnezeu,
exultă în tresăltări de bucurie.
5ac Cântaţi-i lui Dumnezeu, cântaţi psalmi numelui său,
numele său este Domnul. R.

6 Dumnezeu este tatăl orfanilor, apărătorul văduvelor,
el, care locuieşte în lăcaşul său cel sfânt.
7ab Dumnezeu dă o casă celor părăsiţi,
el îi face pe prizonieri să iasă pe poarta libertăţii. R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE Col 3,1
(Aleluia) Dacă aţi înviat împreună cu Cristos, căutaţi cele de sus, unde Cristos şade la dreapta lui Dumnezeu! (Aleluia)

EVANGHELIA
Curaj, eu am învins lumea.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Ioan 16,29-33
În acel timp, discipolii i-au zis lui Isus: „Iată, acum ne vorbeşti deschis şi nu spui nicio asemănare! 30 Acum ştim că ştii toate şi nu ai nevoie să te întrebe cineva. De aceea, credem că ai ieşit de la Dumnezeu”. 31 Isus le-a răspuns: „Acum credeţi? 32 Iată, vine ceasul – ba a şi venit – când veţi fi împrăştiaţi fiecare la ale sale şi mă veţi lăsa singur; dar nu sunt singur, pentru că Tatăl este cu mine. 33 V-am spus acestea ca să aveţi pace în mine. În lume veţi avea necazuri; însă curaj, eu am învins lumea!”

Cuvântul Domnului

Anunțuri

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: