Prea târziu te-am iubit…

(Unul singur este învăţătorul nostru, Cristos, iar noi toţi suntem fraţi!)

Știi pe cine să dai vina? Complexul lui Adam

Posted by Paxlaur pe 13/10/2017

Oglinda si responsabilitateaIubiți fiind de Domnul, ni s-a îngăduit să ajungem din nou la sfârșitul unei săptămâni. Făcând bilanțul ultimelor zile, s-ar putea să ajungem la concluzia că lucrurile nu au mers atât de bine pe cât am fi vrut. Văzând aceasta nu sunt puțini cei care deja se gândesc pe cine să dea vina. Suntem generația care complică lucrurile simple. Căutăm mereu justificări pentru eșecul și necredința noastră. Ne găsim imediat scuze pentru păcatele noastre. Știm mereu pe cine să dăm vina pentru că nu reușim (a se citi: nu vrem!) să facem binele pe care putem să-l facem: statul, sărăcia, criza, familia, ceilalți… Exact: ceilalți sunt cei mai vinovați de ceea ce noi nu am reușit să facem. Chiar am vrea să credem mai mult, să mergem mai des la biserică, să ne simțim mai aproape de Dumnezeu, să fim de partea lui Cristos, dar când?! Avem atâtea lucruri de făcut! Este trist tocmai pentru că ratăm esențialul. Și devine și mai trist când ne justificăm asemenea unor copii răsfățați.

Se povesteşte că într-o firmă, atunci când angajaţii s-au întors la lucru după pauza de masă au găsit cu toţii un e-mail cu următorul mesaj: „Astăzi, colegul tău care te-a împiedicat de atâta timp să progresezi a murit. Dacă vrei să-ţi iei rămas bun vino în sala de conferinţe”.

Oamenii intrau unul câte unul în sala în care pe masă stătea un coşciug. Fiecare se apropia să-l vadă pe cel care le pusese beţe în roate, cu sentimente amestecate: tristeţe, curiozitate şi oarece satisfacţie pentru că s-a dus. În coşciug nu era însă un om, ci o oglindă. Fiecare se vedea pe sine.

Aceasta este lecţia pentru oamenii care suferă de „complexul lui Adam”. Aceasta este lecția pentru noi care căutăm mereu vinovați pentru necredința noastră. Chiar și atunci când vedem faptele minunate ale Domnului, preferăm să-l acuzăm că umblă cu „Beelzebul”, decât pur și simplu să credem cu umilință că însuși Dumnezeu lucrează cu noi și pentru noi.

Însă pentru Cristos lucrurile sunt simple, tranșant și dureros de simple: „Cine nu este cu mine este împotriva mea şi cine nu adună cu mine risipeşte” (Lc 11,23). Așadar, de partea cui suntem?! Adunăm sau risipim? Să ne amintim un alt cuvânt de-al său care ne poate smulge din mulțimea agitației în care ne scufundăm ca într-o mlaștină, mai ales la sfârșit de săptămână: „Nu vă îngrijorați spunând: Ce vom mânca? Ce vom bea? sau Cu ce ne vom îmbrăca? Căci pe toate acestea le caută neamurile păgâne; dar Tatăl vostru ceresc știe că aveți nevoie de toate acestea. Căutați mai întâi împărăția lui Dumnezeu și dreptatea lui și toate acestea vi se vor adăuga” (Mt 6,31-33).

Cristos ne invită la credință. Altfel spus, sunt cuvinte ce vor să întipărească în inima noastră mult cunoscutul adevăr: „Nu te teme de ziua de mâine, Dumnezeu este deja acolo și lucrează pentru tine”!


Nu căuta mereu alți vinovați pentru eșecul și necredința ta.
Privește-ți inima, viața!


13 octombrie 2017 

Vineri din săptămâna a 27-a de peste an
Sf. Romeo, ep.; Fer. Alexandrina
Ioel 1,13-15;2,1-2; Ps 9; Lc 11,15-26

LECTURA I
Ziua Domnului, zi de întuneric şi de beznă!
Citire din cartea profetului Ioel 1,13-15; 2,1-2
Încingeţi-vă şi văitaţi-vă, preoţilor! Gemeţi, slujitori ai altarului; veniţi şi petreceţi noaptea cu saci, slujitori ai Dumnezeului meu! Căci au dispărut din casa Dumnezeului vostru ofranda şi libaţia. 14Consacraţi un post, convocaţi o adunare! Adunaţi-i pe bătrâni, pe toţi locuitorii ţării în casa Domnului Dumnezeului vostru şi strigaţi către Domnul! 15 „Ah, ce zi! Da, se apropie ziua Domnului, vine ca o devastare de la Cel Atotputernic”. 2,1 Sunaţi din trâmbiţă în Sion! Strigaţi pe muntele meu cel sfânt! Să tremure toţi locuitorii ţării, căci vine Ziua Domnului, este aproape! 2 Va fi o zi de întuneric şi beznă, o zi cu nori şi cu negură. Ca zorile se revarsă peste munţi un popor numeros şi puternic, cum nu a mai fost din veşnicie şi nu va mai fi pentru anii care vor fi din generaţie în generaţie.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 9(9A),2-3.6 şi 16.8-9 (R.: 9a)
R.: Domnul va judeca lumea cu dreptate.

2 Te voi lăuda, Doamne, din toată inima,
voi vesti toate faptele tale minunate.
3 Mă voi bucura şi voi tresălta de veselie în tine,
voi cânta numele tău, Dumnezeule Preaînalt. R.

6 Ai mustrat neamurile, l-ai distrus pe cel nelegiuit,
le-ai şters numele în veci, pentru totdeauna.
16 Neamurile păgâne cad în groapa pe care au făcut-o
şi li se prinde piciorul în laţul pe care l-au ascuns. R.

8 Dar Domnul stăpâneşte în veci,
şi-a aşezat tronul pentru judecată;
9 el va judeca lumea cu dreptate,
fără părtinire va pronunţa sentinţa pentru popoare. R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE In 12,31b-32
(Aleluia) Acum conducătorul acestei lumi va fi aruncat afară, spune Domnul, iar eu, când voi fi înălţat de pe pământ, îi voi atrage pe toţi la mine. (Aleluia)

EVANGHELIA
Dacă eu îi scot pe diavoli cu degetul lui Dumnezeu, atunci împărăţia lui Dumnezeu a ajuns la voi.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca 11,15-26
În acel timp, scoţând Isus diavolii, unii din mulţime spuneau: „Cu Beelzebul, căpetenia diavolilor, îi scoate pe diavoli”. 16 Alţii, ispitindu-l, cereau de la el un semn din ceruri. 17 Dar el, cunoscând gândurile lor, le-a spus: „Orice împărăţie dezbinată în ea însăşi se ruinează şi se prăbuşeşte casă peste casă. 18 Deci, dacă Satana este dezbinat în el însuşi, cum va dura împărăţia lui? Voi ziceţi că eu îi scot pe diavoli cu Beelzebul. 19 Dar dacă eu îi scot pe diavoli cu Beelzebul, fiii voştri cu cine îi scot? Pentru aceasta ei vor fi judecătorii voştri. 20 Însă dacă eu îi scot pe diavoli cu degetul lui Dumnezeu, atunci împărăţia lui Dumnezeu a ajuns la voi. 21 Când un om puternic, bine înarmat, îşi păzeşte casa, ceea ce are el este în siguranţă; 22 dar dacă vine unul mai puternic decât el şi îl învinge, îi ia armele în care se încredea şi împarte prada. 23 Cine nu este cu mine este împotriva mea şi cine nu adună cu mine risipeşte. 24 Când duhul necurat iese dintr-un om, umblă prin locuri fără apă căutând odihnă. Negăsind-o, îşi zice: «Mă voi întoarce la casa mea din care am ieşit”. 25 Venind, o găseşte măturată şi pusă în ordine. 26 Atunci merge şi aduce cu el alte şapte duhuri mai rele decât el şi, intrând, locuiesc acolo, iar starea de pe urmă a omului aceluia devine mai rea decât cea dintâi”.

Cuvântul Domnului


cf. http://www.romania-actualitati.ro/o_vorba_buna_73-23700

Anunțuri

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: