Prea târziu te-am iubit…

(Unul singur este învăţătorul nostru, Cristos, iar noi toţi suntem fraţi!)

Când ai avut nevoie pentru prima oară ca Dumnezeu să nu existe?

Posted by Paxlaur pe 06/11/2017

tineri credinta ateismCei care nu au gustat niciodată fericirea de a dărui dezinteresat, de a-i invita la masă „pe cei săraci, infirmi, şchiopi, orbi”, pe cei care nu au cu ce să-i răsplătească” (cf. Lc 14,13), sunt cei cărora le convine cel mai mult ca Dumnezeu să nu există. Oamenii care nu fac niciodată un bine gratuit sunt cei mai interesați ca Dumnezeu să nu existe.

Mulți devin necredicioși tocmai pentru că aceasta este varianta cea mai comodă pentru conștiința lor încărcată de rău și păcate. Așa reiese și din povestirea unui fost ateu, Sașa, acum preot. Acestuia i s-a spus pe când era necredincios: „Sașa, nu este chiar atât de important faptul că tu nu crezi în Dumnezeu. Lui nu i se poate întâmpla nimic din asta, minunat însă este că el crede în tine… Tu, însă, Sașa, mergi acasă și gândește când anume ți-ai pierdut credința? Când ai avut nevoie ca Dumnezeu să nu existe?”

Sașa a venit acasă și se gândea: „Cred că mi-am pierdut credința în timpul studiilor. Eram prea inteligent ca să mai cred”. Apoi însă și-a dat seama că de fapt o întâmplare din copilărie l-a făcut ateu.

Era un băiețel evlavios care mergea la biserică în fiecare duminică: intra, făcea semnul crucii, se oprea în mijlocul bisericii, în față, și se ruga. De fiecare dată primea un bănuț, pe care îl punea în căciula cerșetorului orb de la intrarea în biserică.

Odată plimbându-se cu mama prin oras, a văzut un căluț de lemn care costa șase bănuți. A rugat-o pe mama să i-l cumpere, ea l-a refuzat, iar el a venit acasă trist. Duminica următoare, pe când mergea la biserică, ajungând în fața cerșetorului, s-a gândit că, dacă nu-i va da de șase ori bănuțul, și-ar putea cumpara jucăria. Zis și făcut. A procedat astfel de patru ori, iar a cincea oara s-a gândit: „Daca ar fi să iau de la el un banuț, atunci voi cumpara și mai devreme căluțul”. Și a furat de la orb un ban.

Intrând în biserică a simțit că nu poate să sta în față: dacă Dumnezeu îl va observa? S-a dus și s-a ascuns într-un colț. Văzându-l retras, părinții și-au zis: „Până acum era mic, stătea în fața lui Dumnezeu. Acum viața lui a devenit mai interiorizată și caută un loc ascuns unde să stea cu Domnul în tăcere”.

Însă Sașa simțea că situația se înrăutățește și că trebuie să se ascundă de Dumnezeu. Aceasta până când fratele mai mare, încărcat cu cunoștințe ateiste, a început sa-i explice ca, de fapt, Dumnezeu nu există. Si Sașa s-a agățat de această idee: „Dacă nu este Dumnezeu, atunci nu are importanță dacă am furat bănuțul și n-am pus în căciulă ceilalți cinci bănuți”.

Acesta a fost începutul „ateismului” său: necredința a devenit colacul salvator împotriva propriilor mustrări de conștiință (cf. Mitropolitul Antonie al Surojului, în https://pelicanuldinpustiu.wordpress.com/tag/antonie-bloom/).


Intră în inima ta şi întreabă-te
când ai avut nevoie pentru prima oară ca Dumnezeu să nu existe.
Însă acum crezi cu adevărat în Dumnezeu?


6 noiembrie 2017 

Luni din săptămâna a 31-a de peste an
Sf. Leonard, pustnic
Rom 11,29-36; Ps 68; Lc 14,12-14

LECTURA I
Dumnezeu i-a închis pe toţi în neascultare, ca să se îndure de toţi.
Citire din Scrisoarea sfântului apostol Paul către Romani 11,29-36
Fraţilor, darurile şi chemarea lui Dumnezeu sunt irevocabile, 30 deoarece, aşa cum voi odinioară nu aţi ascultat de Dumnezeu, iar acum, în urma neascultării lor, aţi aflat îndurare, 31 la fel, nici ei nu au ascultat acum, ca, prin îndurarea faţă de voi, să afle şi ei îndurare acum. 32 Căci Dumnezeu i-a închis pe toţi în neascultare, ca să se îndure de toţi. 33 O, profunzime a bogăţiei, a înţelepciunii şi a ştiinţei lui Dumnezeu! Cât de nepătrunse sunt judecăţile lui şi cât de neînţelese sunt căile sale! 34 Într-adevăr, „cine a cunoscut gândul Domnului? Sau cine a fost sfătuitorul lui? 35 Sau cine i-a dat lui mai întâi, ca să i se dea înapoi?” 36 Căci toate vin de la el, prin el şi pentru el. Lui să-i fie glorie în veci! Amin.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 68(69),30-31.33-34.36-37 (R.: 14c)
R.: În marea ta bunătate, răspunde-mi, Dumnezeule!

30 Eu sunt sărman şi chinuit;
Dumnezeu, mântuirea mea, m-a ridicat!
31 Voi lăuda numele lui Dumnezeu prin cântări
şi îl voi preamări aducându-i mulţumire. R.

33 Să vadă cei umili şi să se bucure!
Căutaţi-l pe Dumnezeu şi inimile voastre se vor bucura de viaţă!
34 Căci Domnul îi ascultă pe cei săraci
şi nu-i uită pe prizonierii săi care sunt în închisoare. R.

36 Căci Dumnezeu mântuieşte Sionul
şi va reclădi cetăţile lui Iuda:
şi vor locui acolo şi le vor moşteni.
37 Le va moşteni descendenţa slujitorilor săi
şi vor locui acolo cei care iubesc numele lui. R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE In 8,31b-32a
(Aleluia) Dacă rămâneţi în cuvântul meu, sunteţi cu adevărat discipolii mei şi veţi cunoaşte adevărul, spune Domnul. (Aleluia)

EVANGHELIA
Nu-i invita pe prieteni, ci invită-i pe cei săraci şi infirmi!
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca 14,12-14
În acel timp, conducătorului fariseilor care l-a invitat, Isus i-a spus: „Când dai un prânz sau un ospăţ, nu-i invita pe prieteni, nici pe fraţi, nici rudele, nici vecinii bogaţi, ca nu cumva să te invite şi ei la rândul lor şi asta să-ţi fie răsplata! 13 Dimpotrivă, când dai o masă, invită-i pe cei săraci, infirmi, şchiopi, orbi 14 şi vei fi fericit, pentru că ei nu au cu ce să te răsplătească, dar vei fi răsplătit la învierea celor drepţi!”

Cuvântul Domnului

Anunțuri

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: