Nu mai intra în biserică așa cum trece trenul prin gară…

trenul prin garaIntrăm uneori în biserică așa cum intră și trece un tren prin gară fară să oprească. Face doar mult zgomot, mult curent…

Așa și noi, uneori nici măcar nu ne dăm seama de „gălăgia” interioară pe care o purtăm în casa Domnului. Accelerăm în prezența lui Dumnezeu și facem și mai mult zgomot,  în loc să ne oprim și să stăm în liniște. Ne rugăm și cerem mai mult decât suntem dispuși să ascultăm… Uităm că Dumnezeu vorbește…

Cât de plini de speranța am ieși din casa Domnului dacă am opri cu adevărat în fața lui, dacă am lăsa să coboare ceea ce ne împovărează și a ajuns la destinație – gândurile, problemele, eșecurile, tot ce e rău! – și am primi noi „pasageri”: speranța, credința și dragostea.

Ce dulce eliberare! Ce mângâietori pasageri…

Biserica nu e gară! De aceea dacă nu te oprești în tăcere în fața Domnului, nu vei simți niciodată bucuria de a călători cu Dumnezeu spre Dumnezeu.

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

paxlaur@yahoo.com 7:00 - 22:00
%d blogeri au apreciat asta: