Domnul să ne trezească din somnul mediocrității…

noaptea intunecata si lumina credinței    Cât sunt de fericiți, cât sunt de bucuroși acei servitori pe care Stăpânul, la întoarcere, îi găsește veghind (Lc 12,37). Vegherea cu adevărat fericită este aceea în care este așteptat Dumnezeu, creatorul universului, care umple toate și depășește toate.
Fie ca Domnul să vrea să mă trezească și pe mine, slujitorul său umil, din somnul mediocrității mele, și așa să mă aprindă de dragostea sa divină, încât să mă facă să ard de iubirea sa până deasupra stelelor, așa încât să ard de dorința de a-l iubi tot mai mult, și acest foc să nu se stingă niciodată în mine!
Fie ca meritele mele să fie așa de mari, încât candela mea să strălucească mereu în noapte, în templul lui Dum­nezeu, așa încât să-i pot lumina pe toți cei care intră în casa Domnului meu! Dumnezeule Tată, te rog în numele Fiului tău, Isus Cristos, dă-mi acea dragoste care nu dispare niciodată, pentru ca lumina mea să se mențină mereu aprinsă și să nu se stingă niciodată; să ardă pentru mine, să strălucească pentru alții.
Te rugăm, Cristoase, preadulcele nostru Mântuitor, să aprinzi candelele noastre: să strălucească mereu în templul tău și să fie alimentate mereu de tine, care ești lumina veșnică; să fie luminate colțurile întunecate ale spiritului nostru și să fugă de la noi întunericul lumii.
Așadar, Isuse al meu, dă lumina ta candelei mele, pentru ca la strălucirea sa să mi se deschidă sanctuarul ceresc, sfânta sfintelor, care, sub bolțile sale maiestuoase, te primește pe tine, preot veșnic al jertfei veșnice. Fă să te privesc, să te contemplu și să te doresc numai pe tine: numai pe tine să te iubesc și numai pe tine să te aștept cu cea mai arzătoare dorință. În vederea iubirii, dorința mea să se stingă în tine și candela mea să strălu­cească și să ardă continuu înaintea ta.
Iubitul nostru Mântuitor, te rugăm, arată-ni-te nouă, care batem la ușă, încât, cunoscându-te, să te iubim numai pe tine, să te dorim numai pe tine, să ne gândim continuu numai la tine și să medităm zi și noapte cuvintele tale. Te rugăm să ne dai o iubire atât de mare, așa cum ți se cuvine ție, care ești Dumnezeu și care meriți să ți se dea, pentru ca iubirea ta să pătrundă toată ființa noastră interioară și să ne facă total ai tăi. În acest fel, nu vom fi capabili să iubim altceva în afară de tine, care ești veșnic, iar dragostea noastră nu va putea fi stinsă de apele multe ale acestui cer, ale acestui pământ și ale acestei mări, așa cum este scris: Apele multe nu pot să stingă iubirea (Ct 8,7).
Să se adeverească acestea și pentru noi, Doamne Isuse Cristoase, căruia să-ți fie slavă în vecii vecilor. Amin.

Din Instrucțiunile sfântului Columban, abate
(Instr. De compunctione, 12, 2-3: Opera, Dublin 1957, pag. 112-114)
Lumina perenă în templul veșnicului Mare Preot

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

paxlaur@yahoo.com 7:00 - 22:00
%d blogeri au apreciat asta: