Invidia…


Există parabole pe care ar trebui să le știm pe de rost. Mai ales, ar trebui să le trăim, să facă parte din cercetarea cugetului de fiecare zi pentru a ne verifica atitudinea față de binele și fericirea celuilalt. Este timpul să înțelegem că aceste parabole au fost spuse și scrise pentru noi, nu pentru vecinii noștri. Cum este, de exemplu, cea despre lucrătorii în vie, imaginea generozității divine și, în același timp, tablou prin care ni se amintește cu simplitate cât de distrugătoare este pentru persoana umana și pentru societate INVIDIA (Mt 20,1-16):

Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 20,1-16a
În acel timp, Isus le-a spus discipolilor săi această parabolă: „Împărăţia cerurilor este asemenea stăpânului care a ieşit dis-de-dimineaţă ca să tocmească lucrători în via sa. 2 După ce s-a înţeles cu lucrătorii cu un dinar pe zi, i-a trimis în via lui. 3 Ieşind la ceasul al treilea, a văzut pe alţii stând în piaţă 4 şi le-a spus: «Mergeţi şi voi în vie şi ceea ce este drept vă voi da!» 5 Iar ei au plecat. Din nou a ieşit pe la ceasul al şaselea şi la al nouălea şi a făcut la fel. 6 Apoi a ieşit pe la ceasul al unsprezecelea şi a găsit pe alţii stând şi le-a spus: «De ce staţi aici toată ziua degeaba?» 7 I-au
spus: «Pentru că nimeni nu ne-a tocmit». El le-a zis: «Mergeţi şi voi în vie!» 8 Când s-a lăsat seara stăpânul viei a spus administratorului său: «Cheamă lucrătorii şi dă-le plata, începând de la cei din urmă şi până la cei dintâi». 9 Venind cei de la ceasul al unsprezecelea, au primit câte un
dinar. 10 Venind apoi primii, se gândeau că vor primi mai mult, dar au primit şi ei câte un dinar. 11Primindu-l, murmurau împotriva stăpânului casei, 12 zicând: «Aceştia din urmă au lucrat o oră, iar tu i-ai tratat ca pe noi, care am suportat greutatea zilei şi arşiţa». 13 Dar el, răspunzând
unuia dintre ei, a zis: «Prietene, nu te nedreptăţesc. Oare nu ne-am înţeles cu un dinar? 14 Ia ceea ce este al tău şi du-te! Eu vreau să dau acestuia din urmă ca şi ţie. 15 Nu-mi este permis oare să fac ceea ce vreau cu ceea ce este al meu? Sau ochiul tău este rău pentru că eu sunt bun?» 16a Astfel, ultimii vor fi primii”.

Cuvântul Domnului


Nu poți fi cu adevărat om – ca să nu mai spun creștin! – și să te întristezi pentru binele celuilalt. Omul care se întristează pentru binele celuilalt hrănește, uneori fără să conștientizeze, cele mai periculoase bestii: invidie, răutate, ură, disperare, ambiții drăcești, lăcomie, zgârcenie. Toate acestea sunt un pericol real pentru civilizația iubirii dorită atât de mult de Isus. În loc să fim recunoscători pentru ceea ce am primit, ne lungim gâtul să vedem ce și cât și cum a primit celălalt. Ne amărâm sufletul, ne zbârcim inima și chipul! 

Invidia nu este doar o ofensă adusă aproapelui, ci și lui Dumnezeu. Aceasta pentru că nu doar că nu-i suntem recunoscători pentru ceea ce ne oferă, pentru atâtea daruri minunate puse de el în viața noastră, ci și pentru că prin invidie negăm credința în Providență, în felul lui Dumnezeu de a rândui bine lucrurile, de a distribui bunurile și darurile sale. Oare nu este el, Domnul, cel care rânduiește totul? Oare binele celui de lângă noi, fericirea celui pe care îl invidiem nu a fost rânduită de același Dumnezeu pe care spunem că îl iubim și în care credem? Atunci de ce îl invidiem? 

Să veghem asupra noastră ca nu cumva prin invidie să ajungem să urâm, să nesocotim, lucrarea lui Dumnezeu în viața fraților noștri. Fericirea și binele lor sunt rânduite de Domnul. Sunt darul Domnului. Să avem grijă să nu ne trezim că luptăm împotriva lui Dumnezeu și a Providenței. Să recitim Faptele Apostolilor 5,38-39.

Dacă suntem cu adevărat oameni de caracter, dacă suntem creștini, atunci să ne bucurăm cu cei care se bucură și să plângem cu cei care plâng (cfr. Rom 12,15).

Să ne eliberăm de invidie și Dumnezeu ne va trimite și pe noi să lucrăm în via sa. Chiar și în ultimul ceas. El e atât de răbdător cu noi. Așteaptă ora potrivită, ora convertirii noastre. Răbdător și bun, nu ne va lăsa cu ochii în soare! Vom munci în via sa alături de frații și surorile noastre, iar răsplata va fi mare pentru toți, pentru că Dumnezeu dăruiește tuturor boierește, ca un adevărat domn! Un gentelman! Nu dezamăgește niciodată! 

Categorii:Predici si meditatiiEtichete:, , ,

1 comentariu

  1. Porunca a zecea
    Să nu pofteşti (…) nimic din ceea ce este al aproapelui tău (Ex 20, 17). Să nu doreşti nici casa lui, nici ogorul lui, nici slujitorul sau slujnica lui, nici boul sau măgarul lui şi nimic din ce este al lui (Dt 5, 21).
    Unde este comoara ta acolo va fi şi inima ta (Mt 6, 21).

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: