Prea târziu te-am iubit…

Actul cel mai intim al prieteniei este rugăciunea.
Prietenul adevărat aduce în prezența Domnului,
la altar,
preocupările și suferințele celuilalt,
îi vorbește Domnului despre speranțele, realizările și bucuriile prietenului.
Rugăciunea consolidează prietenia adevărată.

(cfr. In 11,19-27; In 15,9-17; Lc 10,38-42; Lc 16,19-31).

Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Ioan 15,9-17
În acel timp, Isus le-a spus discipolilor săi: „Aşa cum Tatăl m-a iubit pe mine, aşa v-am iubit şi eu pe voi. Rămâneţi în iubirea mea! ¹⁰ Dacă păziţi poruncile mele, rămâneţi în iubirea mea, aşa cum eu am păzit poruncile Tatălui meu şi rămân în iubirea lui! ¹¹ V-am spus acestea pentru ca bucuria mea să fie în voi şi bucuria voastră să fie deplină. ¹² Aceasta este porunca mea: să vă iubiţi unii pe alţii aşa cum v-am iubit eu! ¹³ Nimeni nu are o iubire mai mare decât aceasta: ca cineva să-şi dea viaţa pentru prietenii săi. ¹⁴ Voi sunteţi prietenii mei dacă faceţi ceea ce vă poruncesc. ¹⁵ Nu vă mai numesc servitori, pentru că servitorul nu ştie ce face stăpânul lui. Însă v-am numit pe voi prieteni, pentru că toate câte le-am auzit de la Tatăl, vi le-am făcut cunoscute. ¹⁶ Nu voi m-aţi ales pe mine, ci eu v-am ales pe voi şi v-am pus ca să mergeţi şi să aduceţi rod, iar rodul vostru să rămână, pentru ca orice îl veţi ruga pe Tatăl în numele meu să vă dea. ¹⁷ Aceasta vă poruncesc: să vă iubiţi unul pe altul!

Cuvântul Domnului