Prea târziu te-am iubit…

Un răspuns la „Ecumenismul s-a încheiat: mergeţi şi trăiţi unitatea!”

1. 

   anonim

   26/01/2011

   ” Pacea s-a sfarsit. Mergeti si/sa celebrati Liturghia in/cu viata voastra!” – rostite de Don Tonino Bello – obliga SI la trairea unitatii, pentru ca Liturghia este jerfa (oricum am numi-o sau am celebra-o, drept Liturghie a iertarii, Liturghie a fratelui cazut intre talharii neputintelor proprii, Liturghia lacrimilor pocaintei sinelui … Pt cel ce crede in Dumnezeu, TOTUL trebuie sa devina intrun ACUM si AICI continuu LITURGHIE si LITURGHISIRE, taina de lasare pe Altarul zidit LUI, in inima, a TUTUROR celor ale noastre, oricat de urate sau oricat de minunate, ca EL sa le preschimbe in CELE ALE LUI … ) . Liturghia in sine, slujirea curata a lui Dumnezeu, nu s-ar putea celebra sacrificand/nesocotind unitatea (pe care EL INSUSI ne-a lasat-o „cu limba de moarte”, in Noul Testament), intorcandu-ne fata de la fratele nostru, ce se inchina Aceluiasi Dumnezeu si facandu-ne ca nu-l vedem de … prea multa, prea dreapta/autoindreptatita si „prea desavarsita”noastra „sfintenie a literei” …
   Dumnezeu Insusi nu a ramas in „cerul Sfinteniei Lui”, departe de cel „eretic” si pacatos, ci a coborat in moarte si in iad spre a ne ridica la Sine.
   Purtam in noi un iad de neputinte … dar DOAR coborand in el (in iadul neputintelor din noi), asumandu-ni-l , IL vom putea intalni pe Domnul, cunoaste si trai, implinind in fapt asemanarea cu EL , careia ne-a hotarnicit atunci cand ne-a dat zamislit dupa chipul Sau … „Pentru ca omul L-a pierdut pe Dumnezeu in rai, si in iad L-a regasit pe Dumnezeu ” (pr.Rafail Noica), pt ca, din iubirea Lui pentru noi, in iad si in moarte S-a coborat Domnul Iisus Hristos dupa noi si de o vesnicie face aceasta pentru unul fiecare, prin iad dupa iad de neputinte, spre un UNIC RAI de impreuna-sfintenie IN EL, CU EL, PRIN EL …
   Daca EL, SINGURUL BUN, SINGURUL DREPT, SINGURUL SFANT, nu S-a inchis in dreptatea Sa, in cerul Sau si in SFINTENIA Sa si a coborat in iad pentru faptura mainilor si Inimii Sale, cum putem sa ne amagim ca nu ne va judeca si mustra EL pentru timpul in care, in numele trairii unei dreptati si sfintenii dupa mintea noastra si/sau traditiei si canoanelor izvodite de OAMENI induhovniciti (dar NU DESAVARSITI, pentru ca DOAR EL este DESAVARSIT si cunoaste toate!), ucidem pe fratele nostru ca „eretic”in inima noastra si calcam in picioare IN NUMELE SLUJIRII LUI chiar rugaciunea pe care EL Insusi a facut-o la Cina cea de Taina, pe cand se da pe Sine pentru noi?! Cum nu ne va intreba,oare, precum, pe Cain, de sangele fratelui nostru, pe care punandu-ne de-a curmezisul intrarii in Biserica Trup al Domnului Iisus Hristos, l-am impiedicat sa se impartaseasca de Iubirea, Pacea si Lumina LUI, pe care, facand astfel, noi insine le pierdem(Iubirea, Pacea, Lumina), ajungand sa NE pierdem?!
   Intotdeauna mandria a pierdut pentru un timp poporul ales al lui Dumnezeu, fara osebire de numele pe care l-a purtat poporul ales in istoria omenirii cu Dumnezeu, sau daca a fost popor ales sau „urmas al lui Abraham facut de EL din pietre”, cu „inima taiata imprejur”!
   Doamne PreaSfinte, „Tu cel sfânt, Tu, care ne uneşti,dăruieşte lumii vindecarea”de a fi in TINE uniti, precum Insusi Dumnezeu este UNUL in TREI PERSOANE, fii TU INSUTI IN NOI SI IN TOATE, PRETUTINDENI, TRAIREA, LITURGHIA SI BINECUVANTAREA NOASTRA !Amin.

   ApreciazăApreciază

   Răspunde