A unifica viaţa
Preoţii, fiind implicaţi şi traşi în toate părţile de nenumăratele obligaţii ale misiunii lor, se pot întreba, nu fără nelinişte, cum să‑şi poată armoniza viaţa interioară cu cerinţele activităţii externe. Această unitate de viaţă nu se poate realiza numai printr‑o organizare pur externă a activităţii pastorale sau prin simpla practicare a exerciţiilor de pietate, oricât ar favoriza‑o acestea. Preoţii o pot atinge doar urmând, în împlinirea slujirii lor, exemplul lui Cristos Domnul, a cărui hrană era să facă voia celui care l‑a trimis pentru a‑i împlini lucrarea (…).
Pentru a‑şi putea verifica şi concret unitatea de viaţă, ei trebuie să reflecteze asupra oricărei acţiuni, cercetând care este voinţa lui Dumnezeu.
Conciliul Vatican II
Presbyterorum ordinis 14,
în Hubertus Blaumeiser – Tonino Gandolfo,
Aşa cum m-a iubit pe mine Tatăl…, Presa Bună, Iaşi – 2010, 95.

Răspunde-i lui Alexa Anulează răspunsul