Prea târziu te-am iubit…

Unul singur este învăţătorul nostru, Cristos, iar noi toţi suntem fraţi!

Organul de simţ al veşniciei

Posted by Paxlaur pe 28/09/2012

Atunci când vrem să transmitem o idee ne trezim că folosim o mulţime de cuvinte. Uităm că fiecare cuvânt adăugat complică lucrurile. Şi ce este cel mai trist e că deseori sensul ideii se pierde în desişul cuvintelor. Începem cu dorinţa clară de a spune ceva şi terminăm prin a nu şti ce am vrut să spunem.

Astăzi am văzut cât de diferit e Domnul şi cuvântul său: în puţine rânduri a spus lucruri măreţe.

1. Toate îşi au vremea lor şi fiecare lucru de sub cer îşi are hotărât timpul său (Qohelet 3,1). Altfel spus „există un timp pentru toate!”- păcat că nu înţelegem întotdeauna acest adevăr şi mereu suntem grăbiţi spre altceva, spre următorul nivel. Am dat naştere la generaţia repede, grăbită etc. Abia aştept ziua când nu mă va mai claxona nimeni într-o intersecţie doar pentru că am ratat pornirea cu o fracţiune de secundă!

2. Dumnezeu a pus în inima omului gândul veşniciei!  (Qohelet 3,11) Este propoziţia care mi-a sunat toată ziua în minte: fiecare avem în noi, în inima noastră, gândul veşniciei. Toţi suntem destinaţi unei veşnicii. Însă nu trebuie să uităm că organul de simţ al veşniciei este inima. În consecinţă bine ar fi să ne ascultăm mai des şi cu atenţie inima. (Ce bine ar fi dacă toţi ne-am da seama că lupta din această viaţa nu e să supravieţuim până la 80-90 de ani, ci să facem faţă eternităţii. Atunci altele ar fi grijile noastre! S-ar schimba un pic programul de weekend!).

3. Omul este ca o suflare, zilele lui sunt ca umbra care trece (Ps 143,4). Cine ştie unde vom fi mâine? Şi un pesimist ar putea spune imediat: „Care mâine?! Nici măcar peste o oră nu se ştie dacă mai sunt!”

4.  Isus i-a întrebat: „Dar voi cine ziceţi că sunt eu?” Petru a luat cuvântul şi i-a răspuns: „Mesia lui Dumnezeu” (Lc 9, 20). Este acesta şi răspunsul meu?

5. Fiul Omului va avea mult de suferit: el va fi respins de bătrâni, de arhierei şi de cărturari, va fi ucis, dar a treia zi va învia” (Lc 9, 22).

Aici e esenţialul: El a înviat şi va veni din nou pentru a fi bucuria noastră. Noi trebuie să ne obişnuim să nu ne mai comportăm ca nişte oameni care trăiesc în perioada de după Cristos („El a fost şi gata!”), ci ca nişte oameni care se pregătesc să-l primească pe Cristos. Cel viu trăieşte şi revine!

Vineri, 28 septembrie 2012 

Vineri din saptamâna a 25-a de peste an
Ss. Venceslau, m. *; Laurentiu Ruiz si îns., m. *

LECTURA I
Fiecare lucru de sub cer îşi are hotărât timpul său.

Citire din cartea lui Qohelet 3,1-11
1 Toate îşi au vremea lor şi fiecare lucru de sub cer îşi are hotărât timpul său: 2 un timp pentru a se naşte, un timp pentru a muri; un timp pentru a sădi şi un timp pentru a recolta; 3 un timp pentru a ucide şi un timp pentru a vindeca, un timp pentru a distruge şi un timp pentru a construi; un timp pentru a plânge şi un timp pentru a râde; 4 un timp pentru a boci şi un timp pentru a dansa; 5 un timp pentru a arunca pietre şi un timp pentru a le strânge; 6 un timp pentru a căuta şi un timp pentru a pierde; un timp pentru a păstra şi un timp pentru a arunca; 7 un timp pentru a rupe şi un timp pentru a coase la loc; un timp pentru a tăcea şi un timp pentru a vorbi; 8 un timp pentru a iubi şi un timp pentru a urî; un timp pentru război şi un timp pentru pace. 9 Cu ce se alege cel care munceşte, din toată truda sa? 10 Am văzut toate îndeletnicirile la care-i supune Dumnezeu pe oameni. 11 Toate lucrurile pe care Dumnezeu le-a făcut sunt bune la timpul lor. Dumnezeu a pus în inima omului gândul veşniciei, deşi omul nu poate cuprinde de la începutul şi până la sfârşitul vieţii lucrarea pe care a făcut-o Dumnezeu.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL Ps 143,1a şi 2abc.3-4 (R.: cf. 1a)
R.: Binecuvântat să fie Domnul, căci el este ocrotitorul meu!
1a Binecuvântat să fie Domnul, stânca mea!
2abc El este ajutorul meu şi tăria mea,
turnul meu de apărare şi eliberatorul meu.
El este scutul care mă apără. R.

3 Doamne, ce este omul, că te îngrijeşti de el,
sau fiul omului că îl iei în seamă?
4 Omul este ca o suflare,
zilele lui sunt ca umbra care trece. R.

ALELUIA Mc 10,45
(Aleluia) Fiul Omului a venit să-i servească pe alţii
şi să-şi dea viaţa pentru răscumpărarea tuturor.
 (Aleluia)

EVANGHELIA
Tu eşti Mesia… Fiul Omului va avea mult de suferit.

Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca 9,18-22
Într-o zi, 18 pe când Isus se afla într-un loc singuratic pentru rugăciune, fiind acolo şi ucenicii săi, le-a pus această întrebare: „Cine zice lumea că sunt eu?” 19 Ei i-au răspuns: „Unii spun că eşti Ioan Botezătorul, alţii că eşti Ilie, alţii că eşti un profet de altădată, care ar fi înviat”. 20 Isus i-a întrebat: „Dar voi cine ziceţi că sunt eu?” Petru a luat cuvântul şi i-a răspuns: „Mesia lui Dumnezeu”. 21 Şi Isus le-a poruncit cu asprime să nu spună nimănui aceasta; 22 şi le-a explicat: „Fiul Omului va avea mult de suferit: el va fi respins de bătrâni, de arhierei şi de cărturari, va fi ucis, dar a treia zi va învia”.

Cuvântul Domnului

Anunțuri

4 răspunsuri to “Organul de simţ al veşniciei”

  1. viorica said

    „Ma veti cauta si ma veti gasi, daca ma veti cauta cu toata inima”Ier.29;13. Te cautam, Doamne! Dar uneori nu te gasim…, pentru ca… nu te cautam cu toata inima! Credem, Doamne, ca tu esti „Mesia lui Dumnezeu!”,ca Tu esti viu si te asteptam sa vii! Vino, Doamne Isuse! Multumesc din inima, parinte! O sarbatoare binecuvantata si Ingerii Mihail, Gabriel si Rafael sa mijloceasca si sa vegheze asupra tuturor! Iar Maicuta Domnului sa ne aiba in grija Sa de Mama!

    • Laurentiu said

      Domnul să ne binecuvânteze cu zile ocrotite de puternicii îngeri şi de preabuna mamă. Iar prin tot ce facem să reuşim să-l găsim pe Dumnezeu.

  2. Petre said

    „Noi trebuie să ne obişnuim să nu ne mai comportăm ca nişte oameni care trăiesc în perioada de după Cristos (“El a fost şi gata!”), ci ca nişte oameni care se pregătesc să-l primească pe Cristos. Cel viu trăieşte şi revine!”
    Frumos subiect de meditatie. Multumesc Parinte !

    • Laurentiu said

      Şi eu mulţumesc. E un gând pe care l-am găsit desoeri exprimat în scrierile sfântului părinte papa Benedcit al XVI-lea. Uităm că Isus trebuie să vină şi că noi avem obligaţaia (asemenea lui Ioan Botezătorul) să-i pregătim calea, să trăim astfel încât să-i facem o primire măreaţă. Da, Domnul e viu, trăieşte şi va reveni!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: