Astăzi am putea face un experiment. Să ieşim în stradă şi să oprim primul om pe care îl întâlnim şi să-l întrebăm cui crede că i se potrivesc cel mai bine aceste cuvinte: „am dorinţa de a face binele, dar n-am puterea să-l fac. Căci nu fac binele pe care îl vreau, ci răul pe care nu-l vreau. Eu, care vreau să fac binele, constat în mine această lege; că răul se ţine de mine”. Îi va fi greu să aleagă din multitudinea de persoane care-i vin în minte şi printre care cu siguranţă că se regăseşte chiar şi cel întrebat. Ba chiar nici nu cred că e nevoie să ieşim pe stradă. Putem rămâne în casă şi cu siguranţă şi acolo vom găsi oameni cărora aceste cuvinte li se potrivesc ca o mănuşă. Noi înşine suntem astfel de oameni. Zilnic simţim cum răul se ţine de noi, zilnic consimţim răului să se ţină de noi şi nu reuşim să facem binele pe care ni-l dorim, ni-l propunem şi pe care îl tot amânăm.
De exemplu, pentru că am intrat deja în ultima lună din „Anul credinţei”, ne putem cerceta cu privire la dorinţele noastre bune de la începutul anului. Ce s-a ales de propunerile noastre de a face binele, de a fi mai credincioşi? Am avut la dispoziţie acest timp în care trebuia să ne revizuim credinţa şi să o intensificăm, lăsându-ne ajutaţi de sacramente şi de învăţătura Bisericii. Ne pregătim să tragem linie şi fiecare ştie unde a ajuns şi cam cât mai poate face în timpul rămas. Cum ne simţim după acest timp de „evaluare” a credinţei? Am ştiut anul acesta să „interpretăm semnele timpului în care ne aflăm” şi să le valorificăm? Cred că de fiecare dată când ne analizăm cu sinceritate înaintea lui Dumnezeu, ne dăm seama că ne pricepem şi facem multe lucruri nesemnificative care nu au nimic de-a face cu credinţa, cu viaţa veşnică sau cu Dumnezeu, dar facem atât de puţine pentru a descoperi misterele împărăţiei lui Dumnezeu.
Dacă astăzi consimţim că e timpul pentru o schimbare în viaţa noastră, psalmistul ne invită să ne lăsăm învăţaţi de însuşi Dumnezeu. Să ne înălţăm inimile şi viaţa noastră să strige: învaţă-ne, Doamne, să pricepem şi să judecăm bine, învaţă-ne îndreptările tale, învaţă-ne să împlinim poruncile tale, învaţă-ne să citim semnele timpului ca să fim de folos Bisericii şi fraţilor noştri. Fericit este omul pe care îl înveţi tu, Doamne.
Reţine
Este adevărat că răul se ţine de noi, dar noi ştim în cine ne-am pus încrederea, ştim cine este Domnul şi învăţătorul nostru. Bunătatea lui ne va fi mângâiere în această zi.
Vineri, 25 octombrie 2013
Vineri din saptamâna a 29-a de peste an Ss. Crisant si Daria, soti m.; Mina, ostas m.
LECTURA I Cine mă va elibera de acest trup destinat morţii?
Citire din Scrisoarea sfântului apostol Paul către Romani 7,18-25a Fraţilor, 18 eu ştiu că în mine, adică în fiinţa mea de carne nu locuieşte binele; am dorinţa de a face binele, dar n-am puterea să-l fac. 19 Căci nu fac binele pe care îl vreau, ci răul pe care nu-l vreau. 20 Dacă fac ceea ce nu vreau, atunci nu mai sunt eu cel care fac acest lucru, ci păcatul care locuieşte în mine. 21 Eu, care vreau să fac binele, constat în mine această lege; că răul se ţine de mine. 22 În adâncul fiinţei mele mă bucur de legea lui Dumnezeu, 23 dar în mădularele trupului meu descopăr o altă lege; ea luptă împotriva legii pe care o urmează mintea mea şi mă face prizonierul legii păcatului care este în trupul meu. 24 Nenorocitul de mine! Cine mă va elibera de acest trup destinat morţii? 25a Cu toate acestea se cuvine să-i aduc mulţumiri lui Dumnezeu prin Isus Cristos Domnul nostru.
Cuvântul Domnului
PSALMUL RESPONSORIAL Ps 118,66.68.76.77.93.94 (R.: cf. 68b) R.: Învaţă-mă, Doamne, să împlinesc poruncile tale! 66 Învaţă-mă să pricep şi să judec bine, căci am încredere în poruncile tale. R.
68 Tu eşti bun şi împarţi cele bune, învaţă-mă îndreptările tale. R.
76 Bunătatea ta să-mi fie mângâiere, aşa cum ai promis slujitorului tău. R.
77 Să coboare asupra mea îndurarea ta ca să am viaţă, pentru că legea ta e desfătarea mea. R.
93 Niciodată nu voi uita poruncile tale, pentru că prin ele îmi dai viaţă. R.
94 Sunt al tău, salvează-mă, căci eu caut poruncile tale. R.
ALELUIA Mt 11,25 (Aleluia) Te preamăresc pe tine, Părinte, stăpânul cerului şi al pământului, pentru că ai descoperit celor mici misterele împărăţiei tale. (Aleluia)
EVANGHELIA Înfăţişarea pământului şi a cerului ştiţi s-o interpretaţi, dar nu şi semnele timpului de faţă.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca 12,54-59 În acel timp, 54 Isus spunea mulţimii: „Când vedeţi un nor ridicându-se la asfinţit, spuneţi: «Va ploua», şi aşa se întâmplă. 55 Iar când suflă vântul de la miazăzi, spuneţi: «Va fi arşiţă», şi aşa se întâmplă. 56 Făţarnicilor, înfăţişarea pământului şi a cerului ştiţi s-o interpretaţi, dar semnele timpului în care ne aflăm de ce nu ştiţi să le interpretaţi? 57 Şi de ce nu judecaţi voi înşivă ceea ce este drept? 58 Când mergi cu potrivnicul tău înaintea judecătorului, încă pe drum străduieşte-te să ajungi cu el la învoială, altfel te va târî în faţa judecătorului şi judecătorul te va da pe mâna executorului judecătoresc, iar acesta te va arunca în închisoare. 59 Îţi spun: nu vei ieşi de acolo până nu vei plăti şi ultimul bănuţ”.
Cuvântul Domnului
Răspunde-i lui Laurentiu Anulează răspunsul