Prea târziu te-am iubit…

Reflecţie: Necunoscutul. Despre sfântul Iuda Tadeu

„În 1952, când aveam trei ani, m-am îmbolnăvit de meningită; am făcut febră, am paralizat de la gât în jos şi am intrat în comă. Medicul a spus că singurul lucru care se putea face era să mi se pună comprese reci pe frunte, dar că nu mai am nici o şansă şi că voi muri. Mama a stat toată noaptea schimbându-mi compresele. Spre dimineaţă s-a dus să mai aducă apă rece şi, când s-a întors, a găsit pe perna mea o mică învelitoare maro, de piele, ca pentru rozariu sau pentru o carte de rugăciuni – care, evident, nu era acolo când ieşise. A deschis-o: înăuntru era o fotografie veche a unui căpitan de vas de la începutul secolului al XIX-lea, un rozariu de lemn şi o rugăciune către un sfânt. Mama a înţeles că Dumnezeu o luminase: a îngenuncheat lângă patul meu şi a început să se roage acelui sfânt. Nu era catolică. A adormit rugându-se. A doua zi a venit medicul: ieşisem din comă, febra şi paralizia cedaseră şi el, uluit, a confirmat că m-am vindecat. Acel sfânt era sfântul Iuda Tadeu”¹.

Puţin cunoscut la noi şi în general, în marea masă de credincioşi, confundat adeseori din cauza numelui cu Iuda Iscarioteanul, sfântul apostol şi martir Iuda Tadeu este sfântul cauzelor pierdute şi fără speranţă, înfăptuitorul unor multiple miracole atât legendare², cât şi actuale³. Cu spiritul lor practic, ca să nu existe repulsie, confuzie sau reticenţă, americanii îl numesc pe sfântul Iuda Tadeu „St. Jude” (sau: „St. Jude Thaddeus”), în timp ce pentru Iuda Iscarioteanul folosesc numele „Judas”.

Şi totuşi – este „un sfânt catolic sau ortodox”? Întrebarea, pe care am auzit-o de multe ori, nu-şi are rostul, fiindcă sfântul Iuda Tadeu este unul din cei doisprezece apostoli ai lui Isus, deci a trăit înainte de marea schismă din 1054. El este penultimul sau antepenultimul trimis de Isus împreună cu sfântul Simon, în misiune. El este acela care, la Cina cea de Taină, l-a întrebat pe Isus de ce se va arăta numai lor şi nu şi lumii (In 14,22).

Dar pentru noi, pentru fiecare dintre noi, ce poate să facă?

Răspunsul e simplu: viaţa ne poate doborî, dar depinde de noi dacă ne ridicăm sau nu. Atunci când alţi mijlocitori păreau să dea greş, oamenii s-au întors la sfântul Iuda Tadeu, iar rugăciunile le-au fost ascultate şi împlinite.

Când o problemă pare fără ieşire, rugăciunea la sfântul Iuda Tadeu o rezolvă. Când greutăţile vieţii sunt prea mari ca să poată fi duse, sfântul Iuda Tadeu reuşeşte să le ridice.

Totul se petrece ca şi cum sfântul Iuda Tadeu ne-ar spune: „Lucrurile dificile se rezolvă imediat; pentru cele imposibile (pentru puterile omeneşti), am nevoie de ceva mai mult timp”⁴.

Dr. Ecaterina Hanganu

Note
¹ Cf.http://answers.yahoo.com/question/index?qid=200060808191140AAIOxRP.
² De ex.: vindecarea regelui Abgar al Edessei etc.
³ De ex., cel mai performant spital de pediatrie la ora actuală este „St. Jude Research Hospital”din Memphis, Tennessee, SUA, corporaţie medicală non-profit, scutită de taxe şi impozite, unde sunt admişi copii cu cancer şi alte boli grave, indiferent de rasă, religie şi stare materială, indiferent dacă pot sau nu să achite spitalizarea. „Nici un copil nu trebuie să moară în zorii vieţii” spunea Danny Thomas, fondatorul acestui spital (1962). Este darul pe care el l-a făcut sfântului Tadeu, după ce, dintr-un biet actor muritor de foame, a ajuns celebru – cu retribuţie adecvată, în urma rugăciunilor la sfântul Iuda Tadeu. În 1996, dr. Peter C. Daugherty, de la Departamentul de Imunologie al spitalului, a primit Premiul Nobel, împreună cu Rolf M. Znkernagel, pentru descoperirea mecanismului de apărare antivirală a organismului.
⁴ A se vedea volumul de istorie şi rugăciuni Sfântul apostol şi martir Iuda Tadeu – sfântul cauzelor pierdute şi fără speranţă, de Ecaterina Hanganu, prefaţă: Mons. Grigore Duma, editor: Silviu Hodiş – Târgu Lăpuş, Ed. „Galaxia Gutenberg”, 2014, ISBN 978-973-141-548-2, 153 p.