Prea târziu te-am iubit…

Unul singur este învăţătorul nostru, Cristos, iar noi toţi suntem fraţi!

Cum și ce citești?

Posted by Paxlaur pe 05/10/2015

I luoghi della memoria scritta. Le Biblioteche italiane tra tuteCunoaștem toți vechea zicală: „Câte Mării, atâtea pălării”. Într-o lume în care cu greu găsești răspunsuri identice de la persoane diferite, această zicală pare să fie reprezentativă pentru timpurile pe care le trăim. Dacă întrebăm în stânga ni se vorbește despre alb, în timp ce cei din dreapta ne vor vorbi despre negru. Cu siguranță îl vom găsi și pe cel care ne va vorbi despre gri. Iar confuzia în viața noastră este la ea acasă. Primim și dăruim confuzie și ambiguitate!

Pentru astfel de momente, trebuie să răsune și în mintea noastră răspunsul lui Cristos: „Ce este scris în Lege? Cum citești?” Cu siguranță argumentul prezentat de învățătorul legii – „Ce trebuie să fac ca să moștenesc viața veșnică?” – nu a fost ales la întâmplare. Este adevărat că intenția lui, după cum notează evanghelistul, era „să-l pună la încercare”, însă argumentul ales era unul asupra cărui, atunci ca și acum, era confuzie. Iar Cristos, atunci ca și acum, face lumină, îndemnând: privește spre izvoare, cercetează Legea, vezi ce te-au învățat Părinții.

Când în viața noastră lucrurile nu sunt clare, când ne temem de decizii sau nu știm care decizie este bună și care nu, când rătăcim și nu mai știm drumul, să redeschidem Legea, Biblia, Noul Testament, Sfinții Părinți. Să ne amintim cele 10 porunci. Sau măcar esența celor zece porunci: „iubiți-vă unii pe alții”. Sau măcar să nu facem altora ceea ce nu vrem să ni se facă nouă. Sau și mai bine: să facem altora doar ceea ce vrem să ni se facă nouă! Să ne lăsăm pătrunși de întrebarea lui Cristos: „Ce este scris în Lege? Cum citești?” Ce citim? Unde ne căutăm răspunsurile și cum ne formăm pentru a face alegeri bune? Poate că-i loc aici și pentru altă zicală: „Spune-mi ce citești, ca să-ți spun cine ești”. Ce lege este înscrisă în inima și conștiința noastră?

Biblia, Legea, Sfinții Părinți, nu sunt izvoare depășite, nu sunt piese de muzeu care nu mai transmit nimic lumii de astăzi. Mai degrabă putem spune că sufletul nostru nu este disponibil să trăiască în conformitate cu învățătura sănătoasă pe care aceste izvoare ne-o transmit. Sufletul nostru se comportă ca un avion de muzeu care nu mai este capabil să se ridice la înălțimea Cerului, la înălțimea învățăturilor sănătoase. Ne-am trezit cu un suflet ca o epavă, plin de praf și neputincios!

Cred că uneori ne trăim viața într-un mod atât de haotic și de rău încât dintre personajele evangheliei de astăzi nu suntem nici învățătorul legii (care-l pune la încercare pe Cristos!), nu suntem nici omul căzut în mâinile tâlharilor (deși de multe ori și noi părăsim „Ierusalimul” și umblăm singuri pe cărări nepotrivite!), nu suntem nici preotul sau levitul (care din întâmplare au trecut pe acolo, dar despre care nu știm dacă urcau sau coborau de la Ierusalim, cum de multe ori nici despre noi nu știm în ce direcție mergem sau unde vrem să ajungem!), nu suntem cu siguranță nici bunul samaritean (avem prea multe pe cap și suntem prea grăbiți ca să ne oprim lângă toți cei căzuți pe stradă pe care-i întâlnim; plus că noi, atunci când vedem un om căzut pe stradă, îl catalogăm ca bețiv, leneș, drogat etc.). Cu Isus nu cred că îndrăznește cineva să se compare! Atunci cine suntem? De cele mai multe ori, din păcate, suntem tâlharii: cei care îi dezbracă și-i strivesc în bătaie pe toți cei care trec prin calea lor. În mod special, suntem acei tâlhari care încercăm să strivim orice adevăr și să creăm o lume cu un singur adevăr: adevărul nostru! Iar adevărurile noastre tind să nu mai aibă nimic în comun cu Legea, cu Cartea, cu Adevărul.

Tu cum și ce citești? Mai citești?

Luni, 5 octombrie 2015 

Luni din saptamâna a 27-a de peste an
Sf. Faustina Kowalska, calug.;
Ff. Albert Marvelli; Bartolo Longo
Iona 1,1-2,1.11; Ps Iona 2,3.4.5.8; Lc 10,25-37

LECTURA I
Iona s-a ridicat ca să fugă departe de faţa Domnului.
Citire din Cartea profetului Iona 1,1-2,1.11
Cuvântul Domnului a fost către Iona, fiul lui Amitai: „Ridică-te şi mergi la Ninive, cetatea cea mare, şi strigă împotriva ei, căci răutatea lor s-a ridicat înaintea mea!” 3 Iona s-a ridicat ca să fugă la Tarşiş, departe de faţa Domnului. A coborât la Yafo, a găsit o corabie care mergea la Tarşiş, a dat preţul şi a urcat în ea, ca să meargă cu ei la Tarşiş, departe de faţa Domnului. 4 Dar Domnul a stârnit un vânt puternic peste mare şi a fost o vijelie puternică pe mare. Şi corabia era gata să se sfărâme. 5 Marinarii au fost cuprinşi de teamă şi au strigat fiecare către dumnezeul său. Apoi au aruncat bagajele care erau în corabie, ca să se uşureze de ele. Iona a coborât în partea cea mai de jos a navei, s-a culcat şi a adormit. 6 S-a apropiat de el mai-marele marinarilor şi i-a zis: „Pentru ce dormi? Ridică-te şi invocă-l pe Dumnezeul tău! Poate că Dumnezeu se va gândi la noi şi nu vom pieri”. 7 Şi-au zis unul către altul: „Veniţi să aruncăm sorţii, ca să aflăm din cauza cui este acest rău peste noi!” Au aruncat sorţii şi sorţii au căzut pe Iona. 8 Atunci ei i-au spus: „Fă-ne cunoscut din cauza cui este răul acesta peste noi! Care este ocupaţia ta, de unde vii, care este ţara ta şi din ce popor eşti tu?” 9 El le-a zis: „Sunt evreu şi mă tem de Domnul Dumnezeul cerurilor, care a făcut marea şi uscatul”. 10 Bărbaţii au fost cuprinşi de o teamă mare şi i-au zis: „Ce ai făcut?” Pentru că bărbaţii ştiau că fugea departe de faţa Domnului, întrucât el le făcuse cunoscut. 11 Ei i-au spus: „Ce să-ţi facem, ca să se potolească marea faţă de noi?” Căci marea era din ce în ce mai violentă. 12 El le-a zis: „Luaţi-mă şi aruncaţi-mă în mare şi marea se va linişti faţă de voi! Ştiu că din cauza mea este această vijelie împotriva voastră”. 13 Oamenii vâsleau ca să ajungă spre uscat, dar nu puteau, pentru că marea devenea din ce în ce mai violentă împotriva lor. 14 Ei au strigat către Domnul şi au zis: „Te rugăm, Doamne, să nu pierim din cauza vieţii acestui om şi nu pune asupra noastră sânge nevinovat! Căci tu, Doamne, faci după cum îţi place”. 15 Apoi l-au luat pe Iona şi l-au aruncat în mare, iar marea s-a oprit din furia ei. 16Oamenii au fost cuprinşi de o mare teamă faţă de Domnul: au adus jertfe şi au făcut voturi. 2,1Domnul a trimis un peşte mare să-l înghită pe Iona şi Iona a stat în pântecele peştelui trei zile şi trei nopţi. 11 Domnul i-a zis peştelui şi el l-a vărsat pe Iona pe uscat.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Iona 2,3.4.5.8 (R.: 7c)
R.: Doamne, Dumnezeul meu, tu mă scoţi din prăpastia pierzării!

3 L-am chemat pe Domnul din strâmtorarea mea şi mi-a răspuns;
din adâncul locuinţei morţilor am strigat
şi tu mi-ai auzit glasul. R.

4 Tu m-ai aruncat în adânc, în inima mării,
şi un torent m-a învăluit:
toate talazurile şi valurile tale au trecut peste mine. R.

5 Eu ziceam: „Sunt alungat dinaintea ochilor tăi,
nu voi mai putea privi spre templul tău cel sfânt”. R.

8 Când viaţa mea se ofilea în mine,
mi-am adus aminte de Domnul
şi rugăciunea mea a ajuns la tine,
în templul tău cel sfânt. R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE In 13,34ab
(Aleluia) Vă dau o poruncă nouă: să vă iubiţi unii pe alţii, aşa cum eu v-am iubit, spune Domnul! (Aleluia)

EVANGHELIA
Cine este aproapele meu?
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca 10,25-37
În acel timp, iată că un învăţat al Legii s-a ridicat ca să-l pună la încercare, spunând: „Învăţătorule, ce trebuie să fac ca să moştenesc viaţa veşnică?” 26 El i-a zis: „Ce este scris în Lege? Cum citeşti?” 27 Acesta, răspunzând, a zis: „Să-l iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta, din tot sufletul tău, din toată puterea ta şi din tot cugetul tău, iar pe aproapele tău ca pe tine însuţi!” 28 El i-a spus: „Ai răspuns bine, fă aceasta şi vei trăi!” 29 Acela însă, voind să se justifice, i-a spus lui Isus: „Şi cine este aproapele meu?” 30 Isus a continuat: „Un om cobora de la Ierusalim la Ierihon şi a căzut în mâna tâlharilor care, după ce l-au dezbrăcat şi l-au strivit în bătaie, au plecat, lăsându-l pe jumătate mort. 31 Din întâmplare, a trecut pe drumul acela un preot, dar, văzându-l, a trecut mai departe. 32 La fel şi un levit, fiind prin locul acela, văzându-l, a trecut mai departe. 33 Dar un samaritean oarecare, ce călătorea, a venit lângă el şi, văzându-l, i s-a făcut milă. 34 Apropiindu-se, i-a legat rănile, turnând untdelemn şi vin. Apoi, urcându-l pe animalul său de povară, l-a dus la un han şi i-a purtat de grijă. 35 În ziua următoare, a scos doi dinari, i-a dat hangiului şi i-a spus: «Îngrijeşte-te de el şi ceea ce vei mai cheltui îţi voi da când mă voi întoarce!” 36 Cine dintre aceştia trei crezi că este aproapele celui căzut în mâinile tâlharilor?”37 El a răspuns: „Cel care a avut milă de el”. Atunci Isus i-a spus: „Mergi şi fă şi tu la fel!”

Cuvântul Domnului

Anunțuri

2 răspunsuri to “Cum și ce citești?”

  1. A said

    LAUDA TIE CRISTOASE!
    Multumesc si va doresc o saptamina binecuvintata de Dumnezeu.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: