Prea târziu te-am iubit…

Unul singur este învăţătorul nostru, Cristos, iar noi toţi suntem fraţi!

Te aștept privind spre cer!

Posted by Paxlaur pe 31/03/2017

asteptare privind cerul si mareaCel drept ne deranjează, este un reproș al gândurilor noastre, al păcatelor noastre. Aceasta pentru că cel drept este ucenicul celui despre care stă scris: „Acesta este pus spre căderea și spre ridicarea multora și ca semn de contradicție, ca să se dezvăluie gândurile din multe inimi” (cf. Lc 2,34-35). Noi înșine, dacă ne trăim cu adevărat credința, nu putem trece neobservați, nu putem să nu trezim în cei de lângă noi – creștini sau nu! – măcar o întrebare despre Dumnezeu, despre Isus din Nazaret, despre viața veșnică.

Astăzi vedem atât de bine că mărturisirea curajoasă și perseverentă a adevărului este forța care pune în mișcare inima și mintea, este puterea care generează contradicții și întrebări. Noi mai avem curajul să mărturisim adevărul despre om, despre viață, despre Cristos? Ce forță are mărturisirea noastră de credință? Mișcă inimi?

Mărturia despre Cristos este mărturia despre adevăr. Și după cum pe Cristos „au căutat să-l ucidă” – și știm că într-un final l-au ucis răstignindu-l pe Cruce! –, la fel au căutat și vor căuta să-i ucidă pe martorii lui, pe cei care mărturisesc adevărul. Sentința celor care nu iubesc adevărul răsună și astăzi: „Să-l pândim pe cel drept… Să vedem dacă sunt adevărate cuvintele lui şi să încercăm ce va fi la sfârşitul lui… Să-l testăm prin jignire şi chin, ca să cunoaştem blândeţea lui şi să ne dăm seama de răbdarea lui! Să-l condamnăm la o moarte ruşinoasă”. Însă imediat Domnul ne vine în ajutor și șoptește inimii noastre: „Stai liniștit. În mijlocul încercărilor eu sunt cu tine. Nu te teme de ceea ce gândesc ei. Ei se înşală: răutatea lor i-a orbit. Ei nu cunosc tainele lui Dumnezeu, nu speră la răsplata sfinţeniei şi nici nu stimează recompensa sufletelor neprihănite”.

Mărturisindu-ne credința, sperând coroana neperitoare (cf. 1Cor 9,23-27), nu uităm că suntem și rămânem noi înșine ființe fragile. Pentru aceasta, în momentele când suntem asaltați de cei care preferă întunericul și urăsc adevărul, ne îmbărbătăm ființa însușindu-ne rugăciunea de la începutul sfintei Liturghii: „Dumnezeule, tu ne-ai pregătit ajutoare pe măsura slăbiciunii noastre. Dă-ne, te rugăm, harul să primim cu bucurie răscumpărarea adusă de Cristos şi să o mărturisim prin trăirea noastră”. Avem nevoie de ajutor pentru a-l mărturisi cu bucurie – cu bucurie, nu oricum! – pe Cristos înviat.

Forța și bucuria pentru a mărturisi adevărul ne vin și din credința că Domnul Isus, după ce a trăit, a pătimit, a murit și a înviat, după ce s-a arătat ucenicilor și a vorbit cu ei, s-a înălţat la cer şi șade de-a dreapta lui Dumnezeu, Tatăl atotputernicul, de unde va veni din nou cu mărire să-i judce pe cei vii și pe cei morți (cf. Mc 16,19; Mt 25; In 5,22.27). Susținuți de harul său, noi suntem martorii morții și învierii sale până când va veni.


Cel care crede trăiește zilnic în așteptarea lui Cristos Domnul care vine.


31 martie 2017 

Vineri din săptămâna a 4-a din Post
Sf. Beniamin, diacon m.
Înţ 2,1a.12-22; Ps 33; In 7,1-2.10.25-30

LECTURA I
Să-l condamnăm la o moarte ruşinoasă!
Citire din cartea Înţelepciunii 2,1a.12-22
Spun în ei înşişi cei care nu gândesc drept: „Să-l pândim pe cel drept, căci ne deranjează, stă împotriva faptelor noastre, ne reproşează păcate împotriva legii şi ne acuză de păcate împotriva disciplinei noastre! 13 Se prezintă că are cunoaşterea lui Dumnezeu şi se numeşte pe sine fiu al Domnului. 14 A devenit pentru noi reproş al gândurilor noastre şi ne este greu şi numai să-l vedem. 15 Viaţa lui nu este asemănătoare cu a celorlalţi şi căile lui sunt diferite. 16 Suntem consideraţi de el nelegitimi, se ţine departe de căile noastre ca de necircumcizie, declară fericit sfârşitul celor drepţi şi se laudă că-l are pe Dumnezeu drept tată. 17 Să vedem dacă sunt adevărate cuvintele lui şi să încercăm ce va fi la sfârşitul lui! 18 Căci dacă cel drept este fiul lui Dumnezeu, el îi va veni în ajutor şi-l va salva din mâna celor care-i stau împotrivă. 19 Să-l testăm prin jignire şi chin, ca să cunoaştem blândeţea lui şi să ne dăm seama de răbdarea lui! 20 Să-l condamnăm la o moarte ruşinoasă, căci, după cuvintele sale, el va fi supravegheat de Domnul. 21 Acestea le gândesc ei, dar se înşală: răutatea lor i-a orbit. 22 Ei nu cunosc tainele lui Dumnezeu, nu speră la răsplata sfinţeniei şi nici nu stimează recompensa sufletelor neprihănite”.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 33(34),17-18.19-20.21 şi 23 (R.: 19a)
R.: Domnul este aproape de cei cu inima zdrobită.

17 Faţa Domnului este împotriva celor ce fac răul
pentru a şterge amintirea lor de pe pământ.
18 Când cei drepţi strigă, Domnul îi aude
şi-i scapă din strâmtoarea lor. R.

19 Domnul este aproape de cei cu inima zdrobită
şi-i mântuieşte pe cei cu inima mâhnită.
20 Multe rele se abat peste cel drept,
dar Domnul îl eliberează din toate. R.

21 El veghează asupra fiecăruia dintre oasele sale,
nu va fi zdrobit niciunul dintre ele.
23 Domnul răscumpără sufletele slujitorilor săi,
nu vor fi pedepsiţi cei care-şi caută în el refugiu! R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE Mt 4,4b
Nu numai cu pâine va trăi omul, ci şi cu tot cuvântul care iese din gura lui Dumnezeu.

EVANGHELIA
Căutau să-l prindă, dar nu venise încă ceasul lui.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Ioan 7,1-2.10.25-30
În acel timp, Isus umbla prin Galileea; nu voia să meargă în Iudeea, pentru că iudeii căutau să-l ucidă. 2 Era aproape sărbătoarea iudeilor, cea a Corturilor. 10 După ce au plecat fraţii săi la sărbătoare, a urcat şi el, însă nu în văzul lumii, ci pe ascuns. 25 Unii dintre cei din Ierusalim spuneau: „Nu este acesta cel pe care caută să-l ucidă? 26 Iată, vorbeşte în public şi nu-i spun nimic! Oare au recunoscut într-adevăr conducătorii că acesta este Cristos? 27 Dar acesta ştim de unde este; când va veni Cristos, nimeni nu va şti de unde este”. 28 Atunci Isus, în timp ce învăţa în templu, a strigat şi a zis: „Voi mă cunoaşteţi şi ştiţi de unde sunt; şi totuşi nu am venit de la mine însumi, ci, într-adevăr, este unul care m-a trimis, pe care voi nu-l cunoaşteţi. 29 Eu îl cunosc pentru că vin de la el şi el m-a trimis!” 30 Atunci căutau să-l prindă, dar nimeni nu a pus mâna pe el, pentru că nu venise încă ceasul lui.

Cuvântul Domnului

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: