Prea târziu te-am iubit…

(Unul singur este învăţătorul nostru, Cristos, iar noi toţi suntem fraţi!)

Vom da cont pentru fiecare bolnav…

Posted by Paxlaur pe 11/02/2018

suferint si boalaVom da cont înaintea lui Dumnezeu pentru fiecare bolnav pe care nu l-am vizitat, pe care nu l-am îngrijit, deși am fi putut!
Da, Domnul ne va cere cont de bolnavii pe care i-am neglijat, ocolit, tratat cu indiferență, răceală, răutate (cf. Mt 25,36.43).
Vai nouă, dacă nu suntem cuprinși de milă, asemenea lui Isus, în fața celor bolnavi (cf. Mc 1,41).

Criteriile judecății finale (Mt 25,31-46)
 
31 Când va veni Fiul Omului în gloria lui, împreună cu toți îngerii, atunci se va așeza pe tronul gloriei sale.
32 Și se vor aduna înaintea lui toate neamurile, iar el îi va despărți pe unii de alții, așa cum păstorul desparte oile de capre:
33 va pune oile la dreapta sa, iar caprele la stânga.
34 Atunci regele va spune celor de la dreapta sa: «Veniți, binecuvântații Tatălui meu, moșteniți împărăția care a fost pregătită pentru voi de la întemeierea lumii,
35 căci am fost flămând și mi-ați dat să mănânc, am fost însetat și mi-ați dat să beau, am fost străin și m-ați primit,
36 gol și m-ați îmbrăcat, bolnav și m-ați vizitat, am fost în închisoare și ați venit la mine».
37 Atunci îi vor răspunde cei drepți, zicând: «Doamne, când te-am văzut flămând și te-am hrănit, sau însetat și ți-am dat să bei?
38 Când te-am văzut străin și te-am primit, sau gol și te-am îmbrăcat?
39 Când te-am văzut bolnav sau în închisoare și am venit la tine?»
40 Iar regele, răspunzând, le va spune: «Adevăr vă spun: tot ce ați făcut unuia dintre frații mei cei mai mici, mie mi-ați făcut».
41 Atunci va spune celor de la stânga: «Plecați de la mine, blestemaților, în focul cel veșnic pregătit pentru diavol și îngerii lui!
42 Căci am fost flămând și nu mi-ați dat să mănânc, am fost însetat și nu mi-ați dat să beau,
43 am fost străin și nu m-ați primit, gol și nu m-ați îmbrăcat, bolnav și în închisoare și nu m-ați vizitat».
44 Atunci ei îi vor răspunde, zicând: «Doamne, când te-am văzut flămând, sau însetat, sau străin, sau gol, sau bolnav, sau în închisoare și nu ți-am slujit?»
45 Iar el le va răspunde: «Adevăr vă spun: tot ce nu ați făcut unuia dintre aceștia, cei mai mici, mie nu mi-ați făcut».
46 Și vor merge aceștia în chinul veșnic, iar cei drepți în viața cea veșnică”.

Astăzi este Ziua Mondială a Bolnavului:

https://paxlaur.com/2018/02/11/astazi-este-ziua-mondiala-a-bolnavului/ 

Fiecare om ajunge să cunoască dibăcia cu care boala se strecoară în trupul nostru. De cele mai multe ori experimentăm boala mai întâi în bunici, părinți, frați, prieteni, vecini. Pentru un timp o privim de la distanță, cu ură sau răceală, încercați fiind de sentimentele și stările pe care le simțim față de un străin care intră în casa noastră ca să ne tulbure pacea și să ne răpească fericirea. Încercăm să fim distanți, însă, tocmai când părem în siguranță, când totul pare liniștit, boala se apropie și ne cuprinde într-o îmbrățișare care de multe ori devine fatală. Atunci, fie că ești tânăr sau bătrân, bărbat sau femeie, înțelegi cât de important este să nu fii singur, ci să ai pe cineva căruia să-i pese de tine, pe cineva care să lupte pentru tine ca să te smulgă din îmbrățișarea bolii.

Când suntem tineri, de prea multe ori desconsiderăm boala și bolnavii. Nu ne facem timp pentru a-i vizita pe cei bolnavi, deși știm că vom da socoteală în fața celui care pe unde a trecut a făcut bine tuturor și a vindecat orice boala și orice neputință din popor (cf. Mt 9, 35; 25,43). Ba mai mult, Cristos ne-a dăruit și nouă puterea de a vindeca și alina (cf. Mt 10,5).

Așadar, când am vizitat ultima dată un bolnav? Când i-am chemat pe preoți pentru a-și pune mâinile peste cei bolnavi? Când ne-am adunat în jurul celor bolnavi pentru a ne ruga? (cf. Mc 16,17-18; Iac 5,14-15).

Să nu-i lăsăm singuri pe cei bolnavi. Când îi părăsim boala lor se transformă în suferință! Să le fim alături și să-i îngrijim chiar și atunci când nu suntem în măsură să-i vindecăm. Nu le putem vindeca boala, dar le putem alina suferința. E un mare har pe care l-am primit și de care vom da socoteală (cf. Mt 25,31-46).

Să învățăm de la Maria, Mama duioșeiei, să stăm alături de cel în suferință, de cel răstignit în trup (cf. In19,25). Ei îi încredințăm pe toți bolnavii în trup și în spirit, pentru ca să-i susțină în speranță. Ei îi cerem și să ne ajute să fim primitori față de frații bolnavi (cf. Papa Francisc, Mesaj cu ocazia Zilei Mondiale a Bolnavului, 11 februarie 2018).

https://paxlaur.com/2018/02/10/cand-boala-se-transforma-in-suferinta/

Anunțuri

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: