Arhitecții viitorului și revoluția dezrobirii


Toamna este asociată frecvent cu bogăția: recoltă, culoare, provizii. „Toamna se numără bobocii”, se reiau „întâlnirile” școlare și de breaslă, se etalează concediile, achizițiile. Toamna gospodarii încearcă să pună sărăcia la colț. Se pare că toamna conștientizăm mai ușor cât de plină (sau goală?) este casa: de la debaraua cu de toate, până la dulapurile și casetele cu accesorii, haine, pantofi de sezon. Zeci de lucruri ne umplu casa și ne condiționează viața. Și mai rău – spre dezastru! – când lucrurile ne copleșesc inima și ne impun să ținem oamenii la distanță. Ne temem să nu fim înșelați, furați, folosiți. Nici cei buni, nici cei răi, nici măcar Dumnezeu nu mai are loc lângă noi. Nimeni! Doar obiecte! Suntem prizonierii a ceea ce credeam că posedăm: lucrurile decid cât spațiu și timp lăsăm aproapelui!

Însă ce ar fi dacă astăzi, așa deodată, am decide să ne eliberăm? O revoluție a slujirii și a renunțării, à la sfinții Francisc, Tereza, Ghika, Durcovici! Așa, deodată, liberi, fără nimic de etalat, plini doar de Dumnezeu și de aproapele. Ce toamnă colorată am avea! Ce roade bogate am culege!

Adevărata dezrobire are forma slujirii și a renunțării. Se realizează dăruind, nu risipind, consumând sau aruncând. Ce înfăptuire măreață să te eliberezi dăruind, și dăruind să salvezi! Ce realizare să scoți un om din sărăcie! Asta nu înseamnă ca din bogat tu să devii sărac și el din sărac bogat. Nu, cu toate că Isus așa a făcut: deși era bogat, s-a făcut sărac pentru ca, prin sărăcia lui, noi să ne îmbogățim (2Cor 8,9). Însă pentru noi, nevrednici epigoni, înseamnă să dăruim din ceea ce avem și suntem, din bunurile și din timpul nostru. Dar este vorba despre o renunțare curajoasă: o adevărată ruptură nu atât de surplusuri, cât mai ales de ceea ce pare siguranța noastră, comoara noastră. Trebuie să simțim că dăruim, să doară, să neliniștească. Și abia atunci, dând formă viitorului și speranță aproapelui suferind, vom avea o comoară în ceruri (Lc 18,18-30; Mt 6,19-21). Dezrobirea noastră și eliberarea unui semen de mizeria trupească și sufletească, de foamete, de analfabetism (funcțional sau spiritual), de neciopleală devine o capodoperă. Dăruind realizăm o operă de artă, modelăm viitorul unui om, construim viitorul. De fapt, devenim arhitecții viitorului cu Cristos, în Cristos și pentru Cristos care e veșnic viu în aproapele, nu în lucruri.

(Articol publicat în revista Lumina creștinului, octombrie 2021)


Dacă vreți să faceți o faptă bună, vă invit să participați la proiectul Paxlaur pentru luna octombrie 2021 (detalii AICI: Mai aproape de școală și de casă cu o bicicletă):

  • caută un copil sărac din jurul tău și ajută-l să meargă și să ajungă cu bine, entuziasmat, la școală și să se întoarcă liniștit acasă.

sau

Mai aproape de școală și de casă cu o bicicletă (proiectul lunii octombrie 2021)

Dacă vrei să ajuți un copil să ajungă mai repede la școală și acasă, susține Paxlaur și proiectul lunii octombrie 2021 prin: PayPal: paxlaur@yahoo.com. Sau prin Banca Transilvania: în RON: RO53BTRLRONCRT0378224401 (RON) – Dăncuță Laurențiu. Sau în EURO: RO03BTRLEURCRT0378224401. Vă mulțumesc! Domnul să ne țină uniți în rugăciune și în facerea de bine!

€10.00

Categorii:educatie, Predici si meditatii, Proiectele PaxlaurEtichete:, , , , , , , , , , , ,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: