Este trist și înfricoșător ca Dumnezeu să-ți vorbească
și tu să nu înțelegi!

În discuțiile noastre amicale, când un prieten vorbește despre ceva și nu înțelegem, sau suntem neatenți și credem că este vorba despre altceva, se creează situații hazlii, dar care, de cele mai multe ori, se termină cu bine: „Aaa, tu vorbeai despre X?! Credeam că spui despre Y”. Și toți râdem!

Însă nu același lucru se întâmplă în evanghelie. Nu e nimic hazliu atunci când nu înțelegem cuvintele lui Isus. Dimpotrivă, este trist și înfricoșător ca Dumnezeu să-ți vorbească și tu să nu înțelegi! Este trist când el ne spune atât de clar lucrurile și noi ne facem griji pentru cu totul altceva. Toți îi merităm dojana: „Tot nu înțelegeți?”. Astăzi ne întreabă pe noi: nici acum, după două mii de ani, după atâtea semne și minuni, tot nu înțelegeți ce aveți de făcut, cum trebuie să trăiți, de ce trebuie să vă feriți? Este trist că nici măcar acum, după atâtea vieți sfinte, acum când avem atâtea mijloace de a ne informa, de a citi, de a căuta, acum când avem atâtea cărți, când avem Sfânta Scriptură în limba noastră, când avem informații peste informații, nu suntem mai aproape de a-l înțelege pe Isus! Ce ne lipsește? Ce ar mai fi putut să facă Domnul pentru noi și nu a făcut?

Fericită va fi ziua când vom înțelege tot ceea ce Domnul ne transmite. Viața noastră va fi mult mai luminoasă când vom simți și noi că „darurile cele mai bune, cele mai desăvârșite, vin de sus, coboară de la Tatăl luminilor”. Cât de mult ne vom schimba atitudinea când vom reuși să ne întipărim în minte adevărul că „Dumnezeu nu poate fi ispitit la rău și nici nu ispitește pe nimeni. Fiecare este ispitit de propria lui poftă care îl atrage și-l seduce; apoi pofta, odată încolțită, dă naștere păcatului, iar păcatul, odată săvârșit, provoacă moartea”. Dumnezeu nu ne ispitește, ci dimpotrivă el este înviorarea și forța noastră, cum ne amintește psalmistul: „Când spun: «Mi se clatină piciorul!»îndurarea ta, Doamne, mă susține. Când multe neliniști frământă inima mea, mângâierile tale îmi revigorează sufletul”. Fericiți suntem dacă ne păstrăm inima în pace. Domnul a pregătit pentru noi răsplata vieții veșnice: „fericit omul care îndură ispita pentru că, după ce va fi încercat, va primi coroana vieții pe care a promis-o Domnul celor care îl iubesc”. 

Să ne întipărim bine în suflet: în mijlocul încercărilor Domnul este de partea noastră. Domnul luptă împreună cu noi împotriva ispitelor și a poftelor care ne ademenesc. Ba mai mult, el vrea ca atitudinea noastră să fie una preventivă: „Fiți atenți, păziți-vă de aluatul fariseilor și de cel al lui Irod”. Să ne ferim de ceea ce știm că ne poate atrage în locurile „mlăștinoase”, de ceea ce știm că zămislește în noi pofta, păcatul și moartea.

Cuvântul lui Cristos nu este ușor de înțeles, tocmai de aceea el ne-a lăsat atâtea mijloace de a ne apropia de el: cum caut eu să înțeleg cuvântul Domnului? Ce efort depun pentru a înțelege și a trăi mai bine ceea ce Isus îmi propune ca drum spre mântuire?

---

Dumnezeu nu ispiteşte pe nimeni.
Citire din Scrisoarea sfântului apostol Iacob 1,12-18
Fraţii mei iubiţi, fericit omul care îndură ispita pentru că, după ce va fi încercat, va primi coroana vieţii pe care a promis-o Domnul celor care îl iubesc. ¹³ Nimeni să nu spună când este ispitit: „De la Dumnezeu sunt ispitit”, pentru că Dumnezeu nu poate fi ispitit la rău şi nici nu ispiteşte pe nimeni. ¹⁴Fiecare este ispitit de propria lui poftă care îl atrage şi-l seduce; ¹⁵ apoi pofta, odată încolţită, dă naştere păcatului, iar păcatul, odată săvârşit, provoacă moartea. ¹⁶ Nu vă înşelaţi, fraţii mei iubiţi! ¹⁷Orice dar bun şi orice dar desăvârşit este de sus, coboară de la Tatăl luminilor în care nu este nici schimbare, nici umbră de transformare. ¹⁸ El a voit să ne dea naştere printr-un cuvânt de adevăr, ca să fim începutul creaturilor sale.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 93(94),12-13a.14-15.18-19 (R.: 12a)
R.: Fericit este omul pe care îl educi tu, Doamne.

¹² Fericit este omul pe care îl educi tu, Doamne,
pe care îl înveţi legea ta,
^13a pentru ca să-l păstrezi netulburat în zilele rele. R.

¹⁴ Pentru că Domnul nu-l abandonează pe poporul său
şi nu părăseşte moştenirea sa.
¹⁵ Se va face judecată după dreptate
şi după ea vor tinde toţi cei drepţi cu inima. R.

¹⁸ Când spun: „Mi se clatină piciorul!”,
îndurarea ta, Doamne, mă susţine.
¹⁹ Când multe nelinişti frământă inima mea,
mângâierile tale îmi revigorează sufletul. R.

EVANGHELIA
Fiţi atenţi şi păziţi-vă de aluatul fariseilor şi de aluatul lui Irod!
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Marcu 8,14-21
În acel timp, discipolii uitaseră să ia pâine şi nu aveau cu ei în barcă decât o pâine. ¹⁵ Isus i-a avertizat: „Vedeţi şi păziţi-vă de aluatul fariseilor şi de aluatul lui Irod!” ¹⁶ Iar ei discutau între ei că nu au pâine. ¹⁷ El, cunoscând aceasta, le-a spus: „De ce discutaţi că nu aveţi pâine? Încă nu pricepeţi şi nu înţelegeţi? Aveţi inima împietrită? ¹⁸ Aveţi ochi, şi nu vedeţi; aveţi urechi, şi nu auziţi? Şi nu vă aduceţi aminte? ¹⁹ Când am frânt cinci pâini pentru cinci mii, câte coşuri pline cu bucăţi aţi adunat?” I-au spus: „Douăsprezece”. ²⁰ „Şi cele şapte pâini pentru cei patru mii, câte coşuri pline cu bucăţi aţi adunat?” Ei i-au spus: „Şapte”. ²¹ Iar el le-a zis: „Încă nu înţelegeţi?”

Cuvântul Domnului