Dacă aş fi necredincios şi aş citi fie şi numai fragmentul evanghelic de astăzi m-aş îndrăgosti de Cristos, de iubirea şi înţelepciunea sa. Cât de fascinantă este calea prin care îi salvează pe oameni! Cât de gingaş a redat demnitatea femeii căzute în păcat!

Dacă într-o zi lumea s-ar hotărî să mă condamne aş vrea să mă dea şi pe mine pe mâna lui Isus. El ar şti cel mai bine calea pentru a-mi redobândi demnitatea şi viaţa.

Dacă aş fi căzut şi lipsit de curajul de a merge mai departe, dacă m-aş simţi arătat cu degetul şi învinuit, privind la femeia iertată, m-aş ridica plin de speranţă. M-aş regăsi imediat în cuvintele Apostolului „Toate, care mai înainte erau pentru mine câştiguri, acum le socotesc că sunt o pierdere faţă de înălţimea cunoaşterii lui Cristos… Pe el vreau să-l cunosc şi puterea învierii lui”.

Să luăm aminte la cuvintele Domnului: „Nu vă mai gândiţi la ceea ce a fost mai înainte şi nu vă mai amintiţi de cele trecute. Iată, eu fac o lume nouă”.

Cât de bine se aşează tot acest cuvânt al Domnului în jurul exclamaţiei evanghelice: „Nu te condamn. Mergi şi de acum să nu mai păcătuieşti”. Mergi şi începe o viaţă nouă. Îndrăzneşte să o iei de la capăt. Prinde curaj şi ridică-te din păcatele tale.

Unul dintre cele mai mari pericole pentru viaţa noastră de credinţă, dar şi pentru progresul nostru pe diferite planuri umane, este descurajarea. Să nu mai îndrăzneşti să încerci de frica unui nou eşec. Dacă un copil mic, atunci când încearcă să facă primii paşi, s-ar teme să nu cadă din nou nu ar mai învăţa niciodată să meargă în picioare. Dar el cade şi se ridică încurajat de privirile şi îndemnurile celor din jur. Şi repetă aceste căderi şi ridicări până învinge. Apoi începe chiar să alerge.

Aşa trebuie să fie şi viaţa noastră de credinţă. Cel care ne stă alături şi ne încurajează este însuşi Cristos. El ne spune: „Ridică-te. Mai încearcă. Eu nu te condamn pentru căderea ta, dar mergi şi nu mai păcătui. Lasă cele din urma ta şi priveşte spre ţinta la care Dumnezeu te cheamă: împărăţia cerurilor şi viaţa veşnică”.

---

Nu vreau să aştept ziua în care alţii mă vor purta ca un condamnat la judecata lui Cristos, ci astăzi alerg eu singur la picioarele lui şi-mi mărturisesc păcatul. Vreau să aud cuvintele iertării sale: „Nu te condamn! Mergi şi nu mai păcătui. Mergi şi începe o viaţă nouă”.

---

Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Ioan 8,1-11
În acel timp, Isus s-a dus pe Muntele Măslinilor. Dar în zori a venit din nou la templu şi tot poporul venea la el, iar el, fiind aşezat, îi învăţa. ³ Cărturarii şi fariseii au adus o femeie prinsă în adulter şi, punând-o la mijloc, ⁴ i-au zis: „Învăţătorule, această femeie a fost surprinsă asupra faptului de adulter. ⁵ Moise ne-a poruncit în Lege ca pe astfel de femei să le batem cu pietre. Dar tu, ce zici?” ⁶Însă spuneau aceasta ispitindu-l, ca să aibă de ce să-l acuze. Dar Isus, aplecându-se, scria cu degetul pe pământ. ⁷ Întrucât continuau să-l întrebe, s-a ridicat şi le-a spus: „Acela dintre voi care este fără de păcat să arunce primul cu piatra în ea!” ⁸ Şi, aplecându-se din nou, scria pe pământ. ⁹Când au auzit, au plecat unul câte unul, începând de la cei mai bătrâni. El a rămas singur, iar femeia era în mijloc. ¹⁰ Isus s-a ridicat şi i-a spus: „Femeie, unde sunt ei? Nu te-a condamnat nimeni?” ¹¹ Ea i-a zis: „Nimeni, Doamne”. Isus i-a spus: „Nici eu nu te condamn; mergi, de acum să nu mai păcătuieşti!”

Cuvântul Domnului

---

Mulțumesc celor care au ales UN NUME DE COPIL (detalii AICI: ALEGE UN COPIL – https://paxlaur.com/2022/03/29/alege-un-nume-de-copil/). Știți bine, fiecare mulțumesc este o nouă cerere!