Să nu fim ispită şi ocazie de păcat pentru aproapele nostru.
Să întipărim în inima noastră cuvintele lui Cristos:
„Vai de acela prin care vine păcatul!ˮ (cfr. Mt 18,6-11).

Asemenea tinerei din prima lectură, la mii de ani distanţă, un tânăr şi-a ales drept moto pentru viaţă aceste cuvinte: „Mai bine moartea decât păcatul!ˮ. Este vorba de sfântul Dominic Savio. Cât curaj din partea unora care-şi asumă astfel de cuvinte: „mai bine este să nu cedez şi să cad în mâinile oamenilor, decât să păcătuiesc înaintea Domnuluiˮ. Ce provocare pentru noi să vedem dacă în viaţa noastră am avea curajul să fim asemenea lui Dominic sau Suzanei.

De fapt, aici este vorba despre o atitudine care cere mai mult decât curaj. E vorba despre un act de credinţă: oamenii aceştia au crezut în puterea salvatoarea a lui Dumnezeu. Ei au făcut din viaţa lor un strigăt continuu: „Domnul este păstorul meu, nu voi duce lipsă de nimic… chiar dacă ar fi să umblu prin valea întunecată a morţii nu mă tem de niciun rău, căci tu, Doamne, eşti cu mine, toiagul şi nuia ta mă apărăˮ. Cine crede în Dumnezeu ştie, simte, că niciodată nu va ieşi în pierdere dacă îşi pune toată speranţa în el. Întotdeauna Tatăl îşi va trimite îngerul său care să ne salveze din mâinile celor răi. Pentru fiecare credincios există un „Danielˮ, un trimis al Domnului, un salvator.

Însă noi ne confruntăm cu o altă problemă. Deşi avem curaj şi ne simţim plini de credinţă totuşi ne lipseşte simţul păcatului. Sunt momente când nu conştientizăm cât mult rău face un păcat. Ba mai mult, uneori nu mai ştim dacă un anumit gând, cuvânt sau gest este păcat. Societatea şi viaţa mondenă ne-au distras atenţia şi nu mai ştim până unde umblăm în lumină şi de unde începem să iubim întunericul. Lucruri care înainte stârneau imediat repulsie şi dezgust acum sunt rejudecate, discutate şi se caută motive pentru a fi acceptate ca situaţii normale: avortul, homosexualitatea, desfrânarea etc.

Să folosim această zi pentru a pune în lumina lumii, care este Cristos, toate faptele noastre (cfr. In 8,12). Să redescoperim simţul păcatului, să conştientizăm răul pe care-l facem atunci când păcătuim şi, mai ales, să ne ferim să ducem pe alţii la păcat. Să nu fim ispită şi ocazie de păcat pentru aproapele nostru. Să întipărim în inima noastră cuvintele lui Cristos: „Vai de acela prin care vine păcatul!ˮ (cfr. Mt 18,6-11).

---

Să nu gândeşti ceea ce nu poţi rosti şi să nu vorbești în șoaptă despre ceea ce ţi-ar fi ruşine să faci în prezenţa celor care te cunosc și te iubesc. Să ai mereu conştiinţa prezenţei lui Dumnezeu, cel care va pune în lumină toate faptele noastre, chiar şi gândurile cele mai ascunse.

---

Citire din cartea profetului Daniel 13,1-9.15-17.19-30.33-62
În zilele acelea, era un om care locuia în Babilon şi numele lui era Ioachim. El şi-a luat o soţie, al cărei nume era Suzana, fiica lui Hilchia. Ea era foarte frumoasă şi se temea de Domnul. ³ Părinţii ei erau drepţi şi au învăţat-o pe fiica lor după Legea lui Moise. ⁴ Ioachim era foarte bogat şi avea o grădină în apropierea casei lui. La el se adunau iudeii pentru că el era cel mai onorat dintre toţi. ⁵Fuseseră stabiliţi doi bătrâni din popor judecători în anul acela despre care Stăpânul spusese: „A ieşit nelegiuirea din Babilon, de la bătrânii judecători despre care se credea că guvernau poporul”. ⁶Ei obişnuiau să vină în casa lui Ioachim şi la ei veneau toţi cei care se judecau. ⁷ Se întâmpla că, atunci când poporul pleca, spre miezul zilei, Suzana ieşea şi se plimba prin grădina soţului ei. ⁸ Cei doi bătrâni o priveau în fiecare zi ieşind şi plimbându-se şi au fost cuprinşi de poftă faţă de ea. ⁹ Ei şi-au pierdut minţile şi şi-au plecat ochii, ca să nu mai vadă cerul şi nici să nu-şi mai amintească de judecăţile cele drepte. ¹⁵ În timp ce ei aşteptau ziua potrivită, Suzana a ieşit ca ieri şi ca alaltăieri, numai cu două slujitoare, şi dorea să facă baie în grădină, căci era cald. ¹⁶ Nu era nimeni acolo, în afară de cei doi bătrâni care erau ascunşi şi o urmăreau. ¹⁷ Ea le-a zis slujitoarelor: „Aduceţi-mi ulei şi săpun, închideţi porţile grădinii, ca să fac baie!” ¹⁹ Când au ieşit slujitoarele, s-au ridicat cei doi bătrâni şi au alergat la ea. ²⁰ Şi au spus: „Porţile grădinii sunt închise şi nimeni nu ne vede, iar noi suntem împătimiţi după tine. Fii de acord cu noi şi împreunează-te cu noi! ²¹ Dacă nu, vom da mărturie împotriva ta că era cu tine un tânăr şi de aceea le-ai trimis pe slujitoare de la tine”. ²²Suzana a suspinat şi a zis: „Sunt îngrădită din toate părţile: dacă fac aceasta, sunt sortită morţii; dacă nu fac, nu voi scăpa din mâinile voastre. ²³ Este mai bine pentru mine să nu fac şi să cad în mâinile voastre, decât să păcătuiesc înaintea Domnului”. ²⁴ Suzana a strigat cu glas puternic, dar au strigat şi cei doi bătrâni împotriva ei. ²⁵ Şi, alergând, unul dintre ei a deschis porţile grădinii. ²⁶ Când au auzit strigătul care venea din grădină, cei din casă s-au grăbit prin poarta lăturalnică să vadă ce i s-a întâmplat. ²⁷ Când bătrânii au spus cuvintele lor, slujitorii s-au ruşinat foarte mult, căci niciodată nu se auzise un astfel de cuvânt despre Suzana. ²⁸ A doua zi, când s-a adunat poporul la soţul ei, Ioachim, au venit cei doi bătrâni, plini de nelegiuire, cu gândul împotriva Suzanei ca să o dea la moarte. ²⁹ Ei au spus înaintea poporului: „Trimiteţi după Suzana, fiica lui Hilchia, care este soţia lui Ioachim!” Şi ei au trimis. ³⁰ Au venit ea, părinţii ei, copiii ei şi toate rudele ei. ³³ Plângeau cei care erau lângă ea şi toţi cei care o vedeau. ³⁴ Dar cei doi bătrâni, ridicându-se în mijlocul poporului, au pus mâinile pe capul ei. ³⁵ Iar ea, plângând, a privit spre cer, căci în inima ei era încrezătoare în Domnul. ³⁶ Cei doi bătrâni au spus: „Pe când ne plimbam noi singuri în grădină, a intrat ea cu două slujitoare. Ea a închis porţile grădinii şi le-a trimis pe slujitoare. ³⁷ Şi a venit la ea un tânăr care era ascuns şi s-a culcat cu ea. ³⁸ Noi eram într-un colţ al grădinii. Văzând nelegiuirea, am alergat la ei. ³⁹ Văzându-i împreunaţi, pe acela nu am putut să-l prindem, căci era mai puternic decât noi. Şi, deschizând porţile, a fugit afară. ⁴⁰ Dar pe ea am prins-o şi am întrebat-o cine era tânărul. ⁴¹ Ea însă nu a vrut să ne facă cunoscut şi dăm mărturie pentru acestea”. Adunarea i-a crezut, întrucât erau bătrâni ai poporului şi judecători şi au condamnat-o la moarte. ⁴² Suzana a strigat cu glas puternic şi a zis: „Dumnezeule veşnic, care cunoşti cele ascunse şi ştii toate mai înainte ca să fi fost, ⁴³ tu ştii că au dat mărturie falsă împotriva mea şi, iată, mor, deşi nu am făcut nimic din ceea ce aceştia au spus cu răutate împotriva mea”. ⁴⁴ Domnul a ascultat glasul ei. ⁴⁵ Pe când era dusă ca să fie ucisă, Dumnezeu a făcut să se ridice duhul sfânt al unui tinerel, al cărui nume era Daniel. ⁴⁶ El a strigat cu glas puternic: „Eu sunt curat de sângele acesteia”. ⁴⁷ Tot poporul s-a întors spre el şi a zis: „Ce este cuvântul acesta pe care l-ai spus?” ⁴⁸ Apoi, stând în mijlocul lor, a spus: „Aşa de nebuni sunteţi, fii ai lui Israel? Nu aţi cercetat şi fără ca să ştiţi cu certitudine aţi condamnat o fiică a lui Israel. ⁴⁹Întoarceţi-vă la judecată! Aceştia au dat mărturie falsă împotriva ei”. ⁵⁰ Tot poporul s-a întors în grabă. Şi bătrânii i-au spus: „Vino, stai în mijlocul nostru, căci ţie ţi-a dat Dumnezeu ceea ce este propriu bătrânilor!” ⁵¹ Daniel le-a spus: „Puneţi-l pe unul departe de celălalt şi eu îi voi cerceta!” ⁵²După ce i-au despărţit pe unul de celălalt, l-a chemat pe unul dintre ei şi i-a zis: „Tu, îmbătrânit în zile rele, acum te-au ajuns păcatele pe care le-ai făcut mai înainte. ⁵³ Făcând judecăţi nedrepte, îi condamnaţi pe cei nevinovaţi şi-i eliberaţi pe cei vinovaţi, deşi Domnul a zis: «Pe cel nevinovat şi pe cel drept să nu-i ucizi!» ⁵⁴ Acum deci dacă într-adevăr ai văzut-o, spune sub ce copac i-ai văzut întreţinându-se unul cu altul?” El a spus: „Sub un salcâm”. ⁵⁵ Daniel a spus: „Într-adevăr, ai minţit împotriva capului tău. Iată, îngerul lui Dumnezeu a primit poruncă de la Dumnezeu să te despice la mijloc!” ⁵⁶ Îndepărtându-l pe acesta, a poruncit să fie adus celălalt. Şi i-a zis: „Sămânţă a lui Canaan, şi nu a lui Iuda! Frumuseţea te-a sedus şi pofta ţi-a pervertit inima. ⁵⁷ Aşa le făceaţi fiicelor lui Israel care, temându-se, se întreţineau cu voi. Dar o fiică a lui Iuda nu a suportat nelegiuirea voastră. ⁵⁸Acum deci sub ce copac i-ai prins întreţinându-se unul cu celălalt?” Şi el a spus: „Sub un stejar”. ⁵⁹Dar Daniel i-a spus: „Într-adevăr, ai minţit şi tu împotriva capului tău. Îngerul lui Dumnezeu aşteaptă cu sabia să te taie la mijloc, ca să vă nimicească”. ⁶⁰ Toată adunarea a strigat cu glas puternic şi l-a lăudat pe Dumnezeu, care îi salvează pe cei care îşi pun speranţa în el. ⁶¹ S-au ridicat împotriva celor doi bătrâni, pentru că Daniel demonstrase din gura lor că dăduseră mărturie falsă şi au făcut cu ei după modul cum făceau ei rău aproapelui. ⁶² Au făcut după legea lui Moise şi i-au ucis. Şi a fost salvat sângele nevinovat în ziua aceea.

Cuvântul Domnului

---

Mulțumesc celor care au ales UN NUME DE COPIL (detalii AICI: ALEGE UN COPIL – https://paxlaur.com/2022/03/29/alege-un-nume-de-copil/). Știți bine, fiecare mulțumesc este o nouă cerere!