Trece Postul și n-am dăruit nimic nimănui.
La fel trece și viața.
Iar în fața Domnului înviat
nu e bine să ne prezentăm cu mâinile goale.
E timpul să ne doară inima!

Cât de tranșant este evanghelistul Ioan: „Iuda a zis aceasta, nu pentru că îl durea inima de săraci, ci pentru că era hoț și, cum el ținea punga, fura din ceea ce se punea în ea”. Cât de expresivă este această formulare: să te doară inima de cei săraci sau pentru cei săraci. Să privești și să înțelegi valoarea săracilor și a sărăciei este o obligație a acestui timp sfânt. Ce rol joacă sărăcia în viața noastră? Înțelegem noi că această virtute trebuie să facă parte din valorile pe care un creștin le are în inima sa? Privind la Cristos, am învățat să ne apropiem de cei aflați în lipsuri?

Iubirea față de cei săraci își are fundamentul în viața și în învățătura lui Isus: evanghelia fericirilor, criteriile pentru judecata finală, exemplul văduvei îndrăgite de Cristos pentru că „a pus din sărăcia ei totul, tot ce mai avea la viața ei” (Lc 12,44). Totodată nu trebuie să uităm că sărăcia nu ne obligă numai la sprijinul exterior, la ajutorul material, ci ne invită să fim atenți și față de sărăcia spirituală. Noi suntem destinatarii direcți ai cuvintelor Sfintei Scripturi: „Eu, Domnul, te-am chemat să porți mântuirea, te-am luat de mână, te-am ocrotit și te-am pus ca legământ al poporului meu, ca să fii lumină pentru neamuri”, ca să fii un sprijin pentru cei săraci, ca să fii generos cu cei aflați în lipsuri.

Când ezităm să dăruim și căutăm tot felul de scuze sau motivații pentru a ne justifica zgârcenia sau indiferența, să privim la Cristos. Să ne amintim de Domnul „care deși era bogat s-a făcut sărac pentru ca prin sărăcia lui noi să ne îmbogățim” (cf. 2Cor 8,9). Nu poți să-l privești pe Cristos, să-i meditezi viața, moartea și învierea, și să nu fii de partea celor săraci. Nu poți să-l iubești pe Cristos fără să îmbrățișezi sărăcia ca virtute ce te eliberează de povara apăsătoare a egoismului. Să fim convinși că tot ceea ce nu se împarte, se pierde; ceea ce nu se dăruiește, se risipește; ceea ce se adună în timp ce alții suferă din cauza lipsurilor, devine povara sufletului care duce la pierzare. Doar cine dăruiește din toată inima înțelege și simte bucuria inegalabilă de a fi bun, de a fi simplu, de a fi asemenea lui Cristos care a dat totul pentru noi.

Reține

„Toți creștinii trebuie să se străduiască să-și orienteze corect înclinațiile, ca nu cumva folosirea lucrurilor acestei lumi și alipirea de bogății împotriva spiritului sărăciei evanghelice să-i împiedice de la urmărirea iubirii desăvârșite” (LG 42).

---

Pentru cei care vor să facă (încă) o faptă bună în acest timp de Post, îi aștept alături de Proiectele Paxlaur. Uniți în rugăciune și în facerea de bine pentru cei săraci.

Vă mulțumesc celor care ajutați 

prin PayPal (paxlaur@yahoo.com) 

prin Revolut:

cont în Lei: IBAN: RO12 BREL 0005 5067 6349 0100 (RON), Ion Daria Anca

cont în Euro: IBAN: LT84 3250 0867 5258 7205 (EUR), Ion Daria Anca.

prin Banca Transilvania:

cont în Lei: RO53BTRLRONCRT0378224401 (RON), Dăncuță Laurențiu 

cont în Euro: RO03BTRLEURCRT0378224401 (EUR), Dăncuță Laurențiu.

MULȚUMESC MULT!
DUMNEZEU VEDE TOT!