Când îi vorbim, Dumnezeu ne ascultă. Însă atunci când el ne vorbește, noi nu-l ascultăm. Și numim asta libertate, când de fapt este nerecunoștință.

Unul singur este învăţătorul nostru, Cristos, iar noi toţi suntem fraţi! (cf. Mt 23,8-12)
Când îi vorbim, Dumnezeu ne ascultă. Însă atunci când el ne vorbește, noi nu-l ascultăm. Și numim asta libertate, când de fapt este nerecunoștință.

Când ne vorbește Zeul! E un sentiment foarte ciudat. E subiectiv și discutabil! Același sentiment pe care îl are în dialog cu zeul un oarecare din tribul Cukui îl regăsim și la cel creștin. Ambii se revendică de la aceeași sursă și trăiesc aceeași experiență interioară. Deci, religia E structural din fiinţa noastră. A da ignor acestei părți E ca și cum te-ai ignor fiinţa ta proprie.
ApreciazăApreciază
Lasă un comentariu