Prea târziu te-am iubit…

(Unul singur este învăţătorul nostru, Cristos, iar noi toţi suntem fraţi!)

Familia și simţul de responsabilitate al profesioniştilor din mass-media

Posted by Paxlaur pe 18/04/2016

family-tablets-1024x597Un cuvânt deosebit trebuie rezervat acestei categorii atât de importante a vieţii moderne. Este ştiut că instrumentele de comunicare socială influenţează şi adesea în mod profund, fie sub aspect afectiv şi intelectual, fie sub aspect moral şi religios, în mediul celor care le folosesc”, mai ales dacă sunt tineri171. Aşadar, aceste medii de informare pot avea influenţă binefăcătoare asupra vieţii şi moravurilor familiilor şi asupra educaţiei copiilor, dar în acelaşi timp ascund „uneltiri şi primejdii deloc de neglijat”172 şi ar putea deveni vehicule, adesea abil şi sistematic manevrate – aşa cum este în diferite părţi ale lumii – ale unor ideologii distrugătoare şi ale unor viziuni deformate despre viaţă, despre familie, despre religie, despre moralitate, lipsite de respect faţă de adevărata demnitate şi faţă de destinul omului.

Pericolul este cu atât mai real cu cât „felul de viaţă de astăzi – mai ales la naţiunile mai industrializate – conduce adesea familiile să se degreveze de responsabilitatea lor educativă, găsind în uşurinţa acestei evaziuni (reprezentată în casă în special de televiziune şi de anumite publicaţii) modul de a ţine ocupat timpul şi activităţile copiilor şi adolescenţilor”173. De aici decurge „datoria… de a proteja, mai ales pe copii şi pe tineri de „agresiunile” care vin de la mass-media”, străduindu-se ca întrebuinţarea în familie a acestor medii de comunicare socială să fie dirijată cu atenţie. Astfel, familia trebuie să se preocupe să caute, pentru copiii proprii şi pentru alţii, mijloace de divertisment mai sănătoase, mai folositoare şi capabile să influenţeze formarea fizică, morală şi spirituală, „spre a valorifica şi a aduce noi valenţe timpului liber al copiilor, precum şi de a le reface energiile”174.

Apoi, pentru că instrumentele de comunicare socială – la fel ca şcoala şi mediul înconjurător – influenţează adesea în măsură destul de însemnată asupra educaţiei copiilor, părinţii, fiind receptori, trebuie să asigure o folosire moderată, critică, atentă şi prudentă a mass-media, identificând ce fel de influenţă au asupra copiilor şi controlând folosirea mass-media în aşa fel încât „să educe conştiinţa copiilor, astfel încât ei să judece senin şi obiectiv programele şi apoi să-i călăuzească în alegerea sau respingerea programelor disponibile”175.

Cu egală atenţie, părinţii trebuie să caute să influenţeze alegerea şi pregătirea programelor, menţinându-se în contact – cu iniţiative oportune – cu responsabilii diferitelor momente de producere şi transmisie, spre a se asigura că nu sunt neglijate abuziv ori direct călcate în picioare acele valori umane fundamentale care fac parte din adevăratul bine comun al societăţii, ci, dimpotrivă, că difuzează programe apte pentru a prezenta, în justa lor lumină, problemele familiei şi soluţionarea lor adecvată. În legătură cu aceasta, predecesorul meu de fericită pomenire, papa Paul al VI-lea, scria: „Producătorii trebuie să cunoască şi să respecte exigenţele familiei şi aceasta presupune adesea pentru ei să aibă curajul cuvenit şi mereu un înalt simţ de responsabilitate. Ei, într-adevăr, trebuie să evite tot ceea ce poate leza familia în existenţa, stabilitatea, echilibrul şi fericirea sa. Orice ofensă adusă acestor valori fundamentale ale familiei – este vorba de erotism sau de violenţă, apologia divorţului ori atitudinile antisociale ale tinerilor – este o ofensă adusă adevăratului bine al omului”176.

Eu însumi, într-o ocazie asemănătoare, scoteam în evidenţă faptul că familiile trebuie să poată conta, nu în mică măsură, pe bunăvoinţa, pe corectitudinea şi pe simţul de responsabilitate al profesioniştilor din mass-media, cum ar fi: editorii, scenariştii, producătorii, regizorii, dramaturgii, spicherii, comentatorii şi actorii177. Pentru aceasta, este necesar ca şi Biserica să continue să se îngrijească de aceste categorii de lucrători, încurajându-i şi susţinându-i pe acei catolici care se simt chemaţi şi dotaţi spre a se dedica acestui sector de activitate atât de delicat.

(din Familiaris consortio, nr. 76)

Documentul poate fi citit în întregime pe: http://www.ercis.ro/magisteriu/ioanpaul2exo.asp?doc=fc

Anunțuri

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: