Prea târziu te-am iubit…

(Unul singur este învăţătorul nostru, Cristos, iar noi toţi suntem fraţi!)

De la facebook la pacebook, paxbook, peacebook…

Posted by Paxlaur pe 02/08/2016

Peace-world-peace-11304143-500-333Ce mare har pentru noi care trăim aceste zile să avem atât de ușor acces la informații. În câteva secunde putem afla ce se întâmplă în lume, putem cunoaște oameni noi și primi vești de la prieteni. Accesul la internet este unul dintre cele mai bune lucruri care ni s-au întâmplat în această viață. Nu cel mai bun, dar unul dintre cele bune.

Însă de câțiva ani internetul are o odralsă numită facebook. Aceasta nu mai este la fel de liniștită ca părinții săi. Încet încet ne-a invadat viața și a pus stăpânire pe noi. Vrea să știe totul despre noi. Și le spune tuturor ce și unde am fost și ce am făcut etc.

Facebookul nu iubește tăcerea.

Nu-i suportă pe cei umili și discreți.

Urăște cărțile și literatura fără poze.

Nu se împacă bine nici cu matematica sau cu numerele mici… vrea doar mii de „like”-uri, sute de „share”-uri și cel puțin zece persoane etichetate în pozele tale.

Nu ai dreptul să fii singur.

Nu ai dreptul să nu se știe despre tine.

Nu ești prietenul lui dacă nu-i spui unde călătorești, ce mănânci, cu cine și cum te simți…

Și cel mai grav: e egoist! Te vrea doar pentru el. Toată ziua. Ore întregi. Măcar o dată pe oră să te apropii de el și să vezi ce mai face, apăsând un like, un share, lăsându-ți acolo cuvintele, gândurile, secundele, apoi minutele, ore… viața întreagă etc.

Adevărul despre facebook este că lui (și părinților lui, clar!) nu-i pasă de noi (și nici de cei care vor muri fără să-l cunoască pentru că nu au internet, calculatoare, smartphonuri etc.).

Sunt atât de mulți săraci care mor de foame în timp ce noi ne postăm poze prin restaurante cu meniuri de lux. Ceea ce pentru noi este doar un moment de destindere, o obișnuință („obișnuința de a mânca”!) despre care vrem să se știe și vrem să fie apreciată, pentru alții a mânca este necunoscuta vieții, este tragedia vieții, aceasta pentru că ei nu au ce mânca sau au doar din când în când!!!

Mi-ar plăcea mult ca facebook-ul să devină pacebook, să ajute oamenii să fie mai buni, mai generoși, mai inteligenți, mai umani.

Mi-ar plăcea să nu mai afișăm poze cu restaurantele în care mâncăm și cu atât mai puțin să etalăm bunătățurile de care ne bucurăm. Dacă ne permitem să mâncăm prin restaurante sau și mai bine spus dacă avem ce mânca suntem norocoși, de cele mai multe ori fără meritul nostru. Alții nu sunt la fel de norocoși ca noi (de cele mai multe ori fără vina lor!). Să ne amintim că în fiecare minut mor oameni de foame.

În timp ce noi publicăm filmulețe sau articole în care râdem de oamenii politici, de armată și poliție, de medici și preoți, de toți și de toate, alții mor în disperare, în războaie, în corupție, în singurătate, fără asistență medicală, spirituală, civilă … fără nimeni și nimic. Să încearcăm mai degrabă să publicăm ceea ce ne apropie, ceea ce ne unește, ceea ce ne scapă de singurătate, ceea ce ne educă și educă și pe alții. Umorul nu este rău, dimpotrivă e bun și necesar! Însă bășcălia ne ucide caracterul și viitorul.

Să nu mai distribuim mesaje care insitigă la violență, mesaje cu limbaj vulgar. Să ne educăm și să-i educăm și pe cei din jurul nostru. Dar să începem cu noi! Să începem astăzi, acum!

Să promovăm familia și valorile ei, viața și valorile ei, prietenii și valoarea prieteniei.

Să facem în așa fel încât ceea ce publicăm să fie spre bucuria celor din jur, nu spre tristețea sau invidia lor; să publicăm ceea ce educă, edifică, nu ceea ce distruge; să promovăm binele, nu răul! Înainte de orice clic pe sau spre facebook gândește-te dacă nu ai ceva mai bun de făcut sau dacă ceea ce vrei să faci, să publici construiește pacea ta și a celor din jur.

Poate ar trebui să facem mai mult ca pacea să revină între noi. Poate că dacă ne-am lăuda mai puțin și ajuta mai mult, am simți cum lumea devine mai bună.

Să nu ne mai afișăm pe facebook cum și unde ne irosim viața sau cum irosim resursele naturale, distrugând oamenii și mediul.

Să nu ne mai etalăm garderoba sau trupurile… În curând totul va fi doar un pumn de țărână. Chiar și tricoul Armani sau geanta Louis Vuitton. Mai mult,  chiar și eu. Chiar și tu! Însă până atunci ai o viață de trăit frumos, cu demnitate și mai ales în folosul omenirii și al oamenilor. Fă din viața ta o carte a păcii!

Nu te juca nici cu viața (și nici jocuri!). Nu-ți irosi viața. Ai doar o singură viață. Bucură-te de ea în lumea reală. Călătorește. Vizitează. Învață. Citește o carte. Joacă-te în parc. Aleargă. Zâmbește chiar și când nu-ți faci selfie!

Iar dacă ești responsabil de creșterea și educația altora, a celor mici, nu-i „uita” la calculator. Facebookul e cea mai rea mamă iar calculatorul cel mai rău tată! Nu te bucura că nu trebuie să mai ai grija lor. Ai primit un mare dar: să ai copii în viața ta, în casa ta… Un mare dar după care mulți tânjesc și suspină ziua și noaptea. Tu ai acest dar, ocupă-te de ei și nu lăsa facebook-ul să le devină „casă”. Este singura cale de a face pace în viața ta și în viitorul lor.

Să facem din facebook un loc al păcii și mai ales să trăim în așa fel încât să fim oameni ai păcii. Să construim pacea în inima noastră. Dacă nu știi de unde să începi, începe de pe facebook: „fă-l să fie peacebook”!

Pacea să fie cu tine și în inima ta și pe pagina ta! 🙂

Anunțuri

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: