Prea târziu te-am iubit…

(Unul singur este învăţătorul nostru, Cristos, iar noi toţi suntem fraţi!)

Să mor, ca să nu mai mor niciodată, și să văd fața ta!

Posted by Paxlaur pe 28/08/2017

Citat-Sfântul-Augustin_durere_suferintaÎn timp ce mulți cărturari continuă și astăzi să „închidă împărăţia cerurilor înaintea oamenilor” (cf. Mt 23,13), găsim în Biserică unii cărturari care au fost cu adevărat „sarea pământului și lumina lumii” (cf. Mt 5,13-16), oameni care, după ce l-au descoperit pe Cristos, au spus împreună cu Apostolul: „Nu vreau să știu nimic altceva decât pe Isus Cristos, și pe acesta răstignit” (cf. 1Cor 2,2).

Privind la viața sfântului Augustin suntem îndemnați să ne înălțăm sufletul și să-l căutăm cu mai multă insistență pe Dumnezeu, cel care ne-a creat și fără de care nu putem fi liniștiți. Astăzi suntem chemați să recunoaștem cu sfântul Augustin: „Pentru tine ne-ai făcut, Doamne, și neliniștită este inima noastră până se va odihni în tine”. Meditând Sfânta Scriptură, primind Euharistia și lăsându-ne povățuiți de sfântul Augustin simțim nevoia să strigăm plini de uimire împreună cu el: „Cine-mi va da putința să mă odihnesc în tine? Cine va face să intri în inima mea și să o îmbeți cu vinul dumnezeiesc, așa încât să uit de răutățile mele și să te îmbrățișez pe tine, singura mea avuție? Ce ești tu, Doamne, pentru mine? Îndură-te de mine ca să pot vorbi! Dar ce sunt eu însumi în fața ta ca să-mi poruncești să te iubesc astfel încât, dacă n-aș face-o, să te mânii împotriva mea și să mă ameninți cu nenorociri cumplite? Oare nu mi-ar fi destulă nenorocirea de a nu te iubi? Vai, mie! Spune-mi, Doamne, Dumnezeul meu, în îndurarea ta, spune-mi ce ești tu pentru mine! Spune sufletului meu: Eu sunt mântuirea ta! (Ps 34,3)… Voi alerga după acest glas și te voi cuprinde cu mintea. Nu-ți ascunde fața de la mine! Să mor, ca să nu mai mor niciodată, și să văd fața ta!”.

Nu există un dar mai mare pe care l-am putea cere prin mijlocirea sfântului Augustin decât acela ca Domnul să ne înflăcăreze și pe noi de dragostea sa. Vrem să îl iubim și noi pe Dumnezeu așa cum a făcut-o el atunci când l-a descoperit și să regretăm păcatul. Pentru aceasta putem spune cu inima căită pentru păcate, dar în același timp plini de bucuria convertirii: „Târziu de tot te-am iubit, o, tu, Frumusețe atât de veche, și totuși atât de nouă, târziu de tot te-am iubit. Și iată că tu te aflai înlăuntrul meu, iar eu în afară, și eu acolo, în afară, te căutam… Tu erai cu mine, dar eu nu eram cu tine… M-ai chemat și m-ai strigat și ai pus capăt surzeniei mele. Ai fulgerat și ai strălucit, și ai alungat orbirea mea; ai răspândit mireasmă și eu am inspirat, și acum te urmez cu înfocare; am gustat din tine și acum sunt înfometat și însetat după tine; m-ai atins doar și m-am și aprins de dor după pacea ta”.


„Iubește și fă ce vrei!
Dacă taci, să taci din dragoste;
dacă strigi, să strigi din dragoste;
dacă îndrepți, să îndrepți din dragoste;
dacă ierți, să ierți din dragoste.
Să fie înlăuntrul tău rădăcina dragostei;
din această rădăcina nu poate ieși decât binele” (sfântul Augustin).


28 august 2017 

Luni din săptămâna a 21-a de peste an
Ss. Augustin, ep. înv. **; Florentina, fc.
1Tes 1,1-5.8b-10; Ps 149; Mt 23,13-22

LECTURA I
V-aţi întors la Dumnezeu de la idoli, ca să-l aşteptaţi pe Fiul său, pe care l-a înviat.
Citire din Scrisoarea întâi a sfântului apostol Paul către Tesaloniceni 1,1-5.8b-10
Paul, Silvan şi Timotei, către Biserica tesalonicenilor, care este în Dumnezeu Tatăl şi în Domnul Isus Cristos: har vouă şi pace! 2 Îi mulţumim mereu lui Dumnezeu pentru voi toţi, pomenindu-vă fără încetare în rugăciunile noastre, 3 aducându-ne aminte de lucrarea credinţei voastre, de strădania iubirii şi de perseverenţa speranţei voastre în Isus Cristos înaintea lui Dumnezeu, Tatăl nostru. 4 Noi cunoaştem, fraţi iubiţi de Dumnezeu, că aţi fost aleşi 5 pentru că evanghelia noastră n-a ajuns la voi numai prin cuvânt, ci şi prin putere, prin Duhul Sfânt şi prin convingerea deplină, după cum ştiţi că astfel am fost între voi şi pentru binele vostru. 8b Credinţa voastră în Dumnezeu s-a răspândit în toate locurile, aşa încât nu mai este nevoie ca noi să spunem ceva. 9 Ei înşişi povestesc ce fel de primire am avut la voi şi cum v-aţi întors la Dumnezeu de la idoli, ca să slujiţi Dumnezeului cel viu şi adevărat 10 şi să-l aşteptaţi pe Fiul său din ceruri, pe care el l-a înviat din morţi, pe Isus, cel care ne mântuieşte de mânia ce vine.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 149,1-2.3-4.5-6a şi 9b (R.: 4a)
R.: Domnului îi place de poporul său.
sau:
Aleluia.

1 Cântaţi Domnului un cântec nou,
lauda lui în adunarea credincioşilor săi!
2 Să se bucure Israel de creatorul său,
să tresalte de bucurie fiii Sionului pentru regele lor! R.

3 Să laude numele lui în dansuri,
să-i cânte psalmi cu tamburina şi cu harpa!
4 Căci Domnului îi place de poporul său
şi-i încoronează pe cei smeriţi cu mântuire. R.

5 Să tresalte de bucurie, în glorie, credincioşii lui,
să scoată strigăte de bucurie în aşternutul lor!
6a Gura să le fie plină de laudele Domnului;
9b aceasta este o cinste pentru toţi credincioşii lui. R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE In 10,27
(Aleluia) Oile mele ascultă glasul meu, spune Domnul; eu le cunosc, iar ele mă urmează. (Aleluia)

EVANGHELIA
Vai vouă, călăuze oarbe!
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 23,13-22
În acel timp, Isus s-a adresat mulţimilor şi discipolilor săi, spunând: „Vai vouă, cărturarilor şi fariseilor ipocriţi! Voi închideţi împărăţia cerurilor înaintea oamenilor: nici voi nu intraţi şi nici pe cei care ar voi să intre nu-i lăsaţi să intre. 14 Vai vouă, cărturarilor şi fariseilor ipocriţi! Voi devoraţi casele văduvelor şi vă rugaţi îndelung cu prefăcătorie! Pentru aceasta veţi primi o condamnare mai aspră. 15 Vai vouă, cărturarilor şi fariseilor ipocriţi! Voi străbateţi marea şi uscatul ca să faceţi chiar şi numai un prozelit şi, când l-aţi găsit, îl sortiţi iadului, de două ori mai mult ca voi. 16 Vai vouă, călăuze oarbe care ziceţi: «Dacă cineva jură pe templu, nu-i nimic; dar, dacă cineva jură pe aurul templului, este dator să-l ţină!” 17 Proşti şi orbi! Ce este mai mare: aurul sau templul care sfinţeşte aurul? 18 Şi: «Dacă cineva jură pe altar, nu-i nimic; dar, dacă cineva jură pe ofranda de pe el, este dator să-l ţină!” 19 Orbilor! Ce este mai mare: ofranda sau altarul care sfinţeşte darul? 20 Aşadar, cine jură pe altar jură pe el şi pe tot ce se află pe el. 21 Iar cine jură pe templu jură pe el şi pe cel care locuieşte în el. 22 Şi cine jură pe cer jură pe tronul lui Dumnezeu şi pe cel care şade pe el”.

Cuvântul Domnului

Anunțuri

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: