Prea târziu te-am iubit…

(Unul singur este învăţătorul nostru, Cristos, iar noi toţi suntem fraţi!)

Toţi suntem misionari, nu este numai o treabă de preoţi

Posted by Paxlaur pe 22/10/2017

Misionarism_Adho-inseamna-nascuta-duminica-457x610Misiunea? Nu este numai „o treabă de preoţi”. Toţi, laicii în prima linie, sunt chemaţi astăzi, într-o lume globalizată dar fragmentată, să răspândească unicul mesaj de adevăr conţinut în Evanghelie. O îndatorire care „aparţine tuturor”, şi copiilor care trebuie educaţi la „misionaritate” încă din copilărie. Este o invitaţie de a lărgi orizonturile aceea a cardinalului Fernando Filoni, prefect al Congregaţiei pentru Evanghelizarea Popoarelor, pentru a împlini mandatul lui Cristos dat discipolilor săi: „Aşadar, mergeţi, botezaţi, învăţaţi”.

Prezentând în Vatican a 91-a Zi Mondială a Misiunii care se celebrează duminică 22 octombrie, cardinalul comentează datele difuzate astăzi de agenţia Fides care atestă cum s-a schimbat numărul catolicilor în lume: aproape un miliard şi 300 de milioane, 17,7% din populaţia mondială. Şi reafirmă că „misiunea aparţine tuturor”: „Este vorba de a ne însuşi misionaritatea, altminteri misiunea rămâne scop în sine”.

Însă atenţie să nu fie diminuată numai la o activitate practică: „Trebuie să existe în fond o spiritualitate care mişcă, altminteri se face numai sociologie”, avertizează Filoni. Şi arată jurnaliştilor în Sala de Presă a Sfântului Scaun un material video în care viaţa unui grup de misionari din Africa este însoţită cu rugăciunea unei comunităţi de surori de claustrare. Acţiunea şi rugăciunea merg în acelaşi pas, subliniază cardinalul: „Dacă lipseşte spiritualitatea riscăm să facem, e adevărat, o activitate socială bună, importantă” dar fără „un suflet”, pentru că „sufletul se hrăneşte din rugăciune”.

„Care este fundamentul misiunii?” întreabă Filoni, făcând referinţă la întrebarea obişnuită a papei Francisc. „Răspunsul este evident, clar: este Isus care spune «Eu sunt calea, adevărul, viaţa». Acesta este fundamentul misiunii: a-l duce pe Isus drept cale, adevăr şi viaţă. Dacă nu s-ar face asta, atunci am putea să fim într-o fază de ideologie, de o anumită învăţătură, dar nu de un mecanism voit de Isus, care este acela al mântuirii, al sfinţirii, al harului şi al binelui pentru om”, afirmă prefectul.

Vorbind despre obstacolele legislative puse activităţii misionare în unele naţiuni, Filoni a repropus figurile primilor laici creştini coreeni, a chinezului Xu Guangqi, „mandarinul lui Dumnezeu”, şi a japonezului Takayama Ucon, „samuraiul lui Dumnezeu”, ca exemple de laici care au mărturisit credinţa în Cristos şi în contexte dificile, înconjuraţi de rezistenţe şi opoziţii cu caracter politic şi cultural. După aceea Filoni a indicat în sfântul Paul primul mare misionar şi în sfântul Francisc Xaveriu, iezuitul care a dus Evanghelia în contact cu marile culturi orientale, patronul misiunilor moderne, fără a o uita pe călugăriţa franceză Pauline Marie Jaricot, fondatoarea Operei Propaganda Fide, declarată venerabilă. Pentru ea auspiciul ca să poată fi ridicată în curând la cinstea altarelor în aşa fel încât să fie celebrată ca martoră a grijii misionare exprimate de laici.

La rândul său, monseniorul Protase Rugambwa, preşedinte al Operelor Pontificale Misionare, a pus accentul pe diferenţa dintre prozelitism şi evanghelizare. Primul „constă în «a lua» pe cineva, în sensul de a cumpăra pe cineva, a arăta o faţă dar cu intenţia de a cuceri pe cineva”. Evanghelizarea este contrariul: înseamnă a da o „mărturie care atrage”. „Religia trebuie «să atragă» prin modul de a face şi de a trăi al credinciosului”.

Şi asta trebuie s-o facă oricine, a remarcat părintele Tadeusz Novach, secretar general pro tempore al Operei Pontificale Misionare. Pentru că „Evanghelia este pentru toţi. Misiunea Bisericii nu este o îndatorire numai pentru preoţi sau călugări. Ci noi toţi creştinii, prin Botez şi cu credinţă, suntem chemaţi să proclamăm Evanghelia cu viaţa noastră, pentru a-i face pe ceilalţi să-l întâlnească pe Cristos viu”.

Cu privire la aportul laicilor adus lumii misionare, statisticile recente, difuzate de Fides, vorbesc despre o diminuare globală cu 16.723 de unităţi, deosebit de sensibilă în America (-13.506), urmată de Europa (-2.837) şi Asia (-1.117). Creşterile se înregistrează în Africa (+679) şi în Oceania (+58). În total misionarii laici în lume sunt 351.797. Botezaţii, confirmă cifrele luate din Anuarul Statistic al Bisericii Catolice (date referitoare la anul 2015), sunt în schimb 12 milioane şi jumătate mai mulţi faţă de anul precedent (2014).

În dosar sunt prezente şi câteva numere despre operele realizate de Biserica catolică în cele cinci continente care gestionează 216.548 institute şcolare frecventate de peste 60 de milioane de elevi. Aproape 5 milioane şi jumătate sunt tinerii însoţiţi de institute catolice în timpul studiilor la şcolile superioare şi la universităţi, în timp ce se număr 118 mii de institute sociale şi caritative catolice (spitale, leprozerii, orfelinate, case pentru bătrâni) răspândite în fiecare ţară din lume.

Operele Pontificale Misionare (Propagarea Credinţei, Sfântul Petru Apostol, Copilăria Misionară, Uniunea Misionară) – se citeşte în sfârşit în raport – în sprijinirea Bisericilor locale (construirea de capele şi seminarii, instruire, activităţi pastorale şi de formare), au virat în 2016 ajutoare în valoare de circa 134 milioane de dolari americani.

(de Salvatore Cernuzio
după Vatican Insider, 20 octombrie 2017)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

http://www.ercis.ro

Anunțuri

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: