Contribuţie la edificarea civilizaţiei iubirii


Iubiţi fraţi şi surori, bună ziua!

Evanghelia din această duminică (cf. Mt 22,15-21) ni-l arată pe Isus confruntându-se cu ipocrizia adversarilor săi. Ei îi fac multe complimente – la început, multe complimente – însă după aceea îi pun o întrebare capcană pentru a-l pune în dificultate şi a-l discredita în faţa poporului. Îl întreabă: „Este permis sau nu a da tribut Cezarului?” (v. 17), adică a plăti taxe Cezarului. În acel timp, în Palestina, dominaţia imperiului roman era rău tolerată – şi se înţelege, erau nişte invadatori – şi din motive religioase. Pentru populaţie, cultul împăratului, subliniat şi de imaginea sa pe monede, era o injurie adusă Dumnezeului lui Israel. Interlocutorii lui Isus sunt convinşi că nu există o altă alternativă în întrebarea lor: ori un „da” ori un „nu”. Aşteptau, tocmai pentru că ei cu această întrebare erau siguri că îl pun pe Isus la colţ şi îl vor face să cadă în capcană. Însă el cunoaşte răutatea lor şi se eliberează din capcană. Le cere să-i arate moneda, moneda taxelor, a tributului, o ia în mâini şi întreabă a cui este imaginea imprimată. Aceia răspund că este a Cezarului, adică a împăratului. Atunci Isus răspunde: „Daţi-i, aşadar, Cezarului ceea ce este al Cezarului şi lui Dumnezeu ceea ce este al lui Dumnezeu” (v. 21).

Cu acest răspuns, Isus se situează deasupra polemicii. Isus, mereu deasupra. Pe de o parte, recunoaşte că tributul faţă de Cezar trebuie plătit – şi pentru noi, taxele trebuie plătite – pentru că imaginea de pe monedă este a lui; însă mai ales aminteşte că fiecare persoană poartă în sine o altă imagine – o purtăm în inimă, în suflet -: aceea a lui Dumnezeu, şi de aceea lui, şi numai lui, fiecare îi datorează propria existenţă, propria viaţă.

În această afirmaţie a lui Isus se află nu numai criteriul distincţiei dintre sfera politică şi sfera religioasă, ci reies orientări clare pentru misiunea credincioşilor din toate timpurile, şi pentru noi astăzi. A plăti taxele este o obligaţie a cetăţenilor, precum şi respectarea legilor drepte ale statului. În acelaşi timp, este necesar de afirmat primatul lui Dumnezeu în viaţa umană şi în istorie, respectând dreptul lui Dumnezeu asupra a ceea ce îi aparţine.

De aici derivă misiunea Bisericii şi a creştinilor: să vorbească despre Dumnezeu şi să-l mărturisească bărbaţilor şi femeilor din propriul timp. Fiecare dintre noi, prin Botez, este chemat să fie prezenţă vie în societate, însufleţind-o cu evanghelia şi cu limfa vitală a Duhului Sfânt. Este vorba de a ne angaja cu umilinţă, şi în acelaşi timp cu curaj, aducând propria contribuţie la edificarea civilizaţiei iubirii, unde domnesc dreptatea şi fraternitatea.

Maria Preasfântă să-i ajute pe toţi să alunge orice ipocrizie şi să fie cetăţeni cinstiţi şi constructivi. Şi să ne susţină pe noi, discipoli ai lui Cristos, în misiunea de a da mărturie că Dumnezeu este centrul şi sensul vieţii.

_______________

După Angelus

Iubiţi fraţi şi surori,

Astăzi celebrăm Ziua Misionară Mondială, care are ca temă „Iată-mă, trimite-mă pe mine! Ţesători de fraternitate”. Este frumos acest cuvânt „ţesători”: fiecare creştin este chemat să fie un ţesător de fraternitate. Sunt astfel în mod special misionarii şi misionarele – preoţi, consacraţi şi laici – care seamănă Evanghelia în marele ogor al lumii. Să ne rugăm pentru ei şi să le dăm sprijinul nostru concret. În acest context doresc să-i mulţumesc lui Dumnezeu pentru multa aşteptata eliberare a părintelui Pier Luigi Maccalli… – îl salutăm cu aceste aplauze! – care a fost răpit în urmă cu doi ani în Niger. Ne bucurăm şi pentru că împreună cu el au fost eliberaţi alţi trei ostatici. Să continuăm să ne rugăm pentru misionari şi cateheţi, precum şi pentru cei care sunt persecutaţi sau sunt răpiţi în diferite părţi ale lumii.

Doresc să adresez un cuvânt de încurajare şi sprijin pescarilor arestaţi de peste o lună în Libia şi celor din familiile lor. Încredinţându-se Mariei Steaua Mării să menţină vie speranţa de a putea îmbrăţişa în curând pe cei dragi ai lor. Mă rog şi pentru diferitele colocvii în desfăşurare la nivel internaţional, pentru ca să fie relevante pentru viitorul Libiei. Fraţi şi surori, a venit ora de a opri orice formă de ostilitate, favorizând dialogul care să ducă la pacea, la stabilitatea şi la unitatea ţării. Să ne rugăm împreună pentru pescari şi pentru Libia, în tăcere.

Vă salut pe voi toţi, romani şi pelerini din diferite ţări. Îndeosebi, salut şi binecuvântez cu afect comunitatea peruviană din Roma, adunată aici cu venerata imagine a lui Señor de los Milagros. Aplauze pentru comunitatea peruviană! Salut şi voluntarii de la Ente Italiano Tutela animali e Legalità.

Şi urez tuturor o duminică frumoasă. Vă rog, nu uitaţi să vă rugaţi pentru mine. Poftă bună şi la revedere!

Papa Francisc: Angelus (18 octombrie 2020)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

Preluat de pe ercis.ro

Categorii:Lecturi, Misionarism, Papa FranciscEtichete:, , , , , ,

1 comentariu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: