Crăciun fericit, copil abandonat într-o pungă!



Crăciun fericit, copil plăpând abandonat într-o pungă!
Crăciun fericit, om singur și sărac!
Crăciun fericit, copil flămând și însetat!
Crăciun fericit, copil din spitale!
Crăciun fericit, copil suferind!
Crăciun fericit, copil fără cadoul sperat!
Crăciun fericit, om fără familia dorită!
Crăciun fericit, bătrân sărman, flămând și înghețat!
Voi meritați un Crăciun, noi v-am oferit uitarea!
Să ne iertați! Iar când trecem pe lângă voi să ne amintiți că acest Crăciun și tot misterul lui Cristos e pentru voi. Iar noi v-am furat Crăciunul și i-am pus brăduleți și luminițe…

De obicei, în Sfânta Noapte de Crăciun gândurile îmi sunt la cei din familie și la colegi, la rude și la prieteni, la cei dragi. Asta mai ales când trebuie să ofer Sfânta Liturghie. Știu că e o celebrare dintr-o noapte specială și e pentru ei, oamenii deosebiți din viața mea.  

Nu și anul acesta. Înainte să plec la Liturghie am văzut știrea despre copilul nou-născut găsit abandonat într-o pungă în faţa unui bloc. Iarna. În Bucureștiul plin de câini, pisici și șobolani hămesiți… În preajma Nașterii Domnului, în preajma sărbătorii vieții, a Crăciunului…

Tot gândul și toată rugăciunea mi-a fost la el. Toată seara! Deși departe, am sperat din inimă să fie bine. M-am rugat. Mult! Voiam din toată inima să simtă căldura de care are nevoie și să se facă bine. Ajuns acasă după Liturghie am căutat imediat pe net mai multe informații: a fost salvat. Ce minune! Ce bine. A fost găsit. A ajuns la spital la timp. Se cheamă Cristian Ştefan (Cristian pentru că s-a născut aproape odată cu Mântuitorul, iar Ştefan, după medicul care era marți-noapte de gardă. Detalii aici: https://stirileprotv.ro/stiri/social/sansa-la-viata-pentru-un-nou-nascut-abandonat-intr-o-punga-in-bucuresti-medicii-au-reusit-sa-il-salveze.html și aici https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/politistii-au-gasit-o-pe-femeia-care-si-a-abandonat-bebelusul-intr-o-punga-in-bucuresti.html )…

Anul acesta Crăciunul meu este despre el. Este pentru el! Nu-l cunosc. Cine știe dacă-l voi întâlni vreodată, dar rugăciunea mea e pentru el!

Crăciun fericit, copil plăpând abandonat într-o pungă!
Crăciun fericit, copil care semeni atât de mult cu Cristos: nu ai fost primit. 
Nu a mai fost loc pentru tine. 
Ești ca Isus al nostru care a venit la ai săi și ai săi nu l-au primit. 
Ești ca el, Fiul Omului care nu avea unde să-și plece capul. 
Ai îndurat frig și foame, abandon și suferință!
Și pe tine și pe el, oamenii v-au condamnat la moarte: pe el l-au răstignit pe cruce; pe tine te-au abandonat într-o pungă pe stradă. 
El a flămânzit în pustiu și a suferit de sete pe Cruce. Tu ai flămânzit în mijlocul orașului și ai suferit de sete și frig în fața unui bloc. Într-o pungă. 
El a fost „abandonat” de Dumnezeu. Tu abandonat de părinți. Aruncat de propria mamă… Dar nu de Dumnezeu! Nu a spus el: Chiar dacă o mamă și-ar uita propriul copil, eu nu te voi uita, nu te voi abandona niciodată?! În tine și în toți ce mici, săraci și părăsiți se împlinește cuvântul Scripturii: ai fost salvat!!!

Te asemeni cu Cristos: l-au crezut mort, dar a înviat! Te-au crezut al nimănui, uitat, dar te-au găsit. 
Și pe tine și pe el v-au considerat o piedică în calea fericirii, o piedică în calea unui viitor mai bun. Când de fapt, tu și el sunteți viitorul omenirii, viitorul nostru. 
Tu ești o parte din viitorul nostru și al țării. El e trecutul, prezentul și viitorul lumii întregi, al universului.

Crăciun fericit, copil al nimănui, refuzat, disprețuit, batjocorit, ca și Isus. Din prima zi până la sfârșit: din Betleem și până pe Calvar. 

Tu ești un „alt” Cristos, om al durerilor, obișnuit cu suferința (cfr. Is 53).

Crăciun fericit, copilule din pungă!
Copil firav, semeni atât de mult cu Cristos. 
Ai atât de mult de spus acestei omeniri care-și omoară și abandonează pruncii.
Să crești și să ne cerți, dar să ne ierți, copil plăpând!

Crăciun fericit, copil firav abandonat într-o pungă. 
Isus s-a născut la Betleem, pe timpul lui Irod, ucigașul pruncilor nevinovați. 
Tu te-ai născut două mii de ani mai târziu într-un continent îmbătrânit. 
Te-ai născut într-o lume care se stinge ușor, în mijlocul unei generații însetată de moartea pruncilor nevinovați…

E atât de multă suferință în lumea celor mici, lipsiți de apărare, uciși fără să se poată bucura de viață, fără să poată spune „Mamă, te iubesc”. Excluși. Avortați. Uciși. Eutanasiați. Abandonați. Negați. Respinși. Needucați. Exploatați…

Sunt mulți ca tine și din păcate nu vă vedem. Nu avem timp. De fapt, avem timp, dar e fără inimă.

Crăciun fericit, copil puternic. Ai reușit să reziști. Acum ești mai bine. 
Tu ne amintești că Dumnezeu continuă să „fabrice” îngeri. Un înger te-a găsit și te-a salvat. Alt înger te-a îngrijit. Alți îngeri se roagă pentru tine. Ești înconjurat de îngeri. Să nu te simți singur.  

Crăciun fericit, copil puternic! Într-o zi sper să te întâlnesc în casa Tatălui, unde sunt multe lăcașuri, toate pregătite, încă de la întemeierea lumii, pentru cei mici ca tine. Să ne ții un loc și nouă celor care acum nu ți-am oferit un loc, o casă, o inimă de mamă, o fărâmă de iubire.

Crăciun fericit, copil abandonat. Să nu te răzbuni, ci să iubești, să ne iubești. Să crești pentru a iubi viața și omul!
Copil abandonat, să ierți păcatele acestei generații. 
În goana spre „fericirea” din magazine te-au uitat într-o pungă. 

Să ne ierți, copil abandonat! 
Să ne ierți isteria de a salva animalele și planeta, dar nu și omul și umanitatea. 
Cine se va îngriji de animalele salvate dacă nu ne îngrijim acum să salvăm omul? 
Cine va locui „planeta verde” dacă nu ne îngrijim acum de „ecologia inimii”, de relația dintre oameni și felul lor de a prețui viața?! 


Să iubim animalele!
Să iubim planeta!
Dar mai întâi să iubim omul: să nu-l condamnăm la moarte prematur! Să-l salvăm. Să-l educăm. Și astfel vom salva și animalele, și planeta și universul. 

Crăciunul acesta vă invit să-l trăim pentru ei. Nu e ușor să ieșim din comoditatea noastră, dar e suficient să ne gândim la un copil, un prunc, un nou-născut, aruncat, abandonat într-o pungă, iarna. Acest copil și toți ca ei merită un Crăciun. Ba chiar fiecare Crăciun. 

Tocmai pentru el, pentru cei ca el, trebuie să ne amintim de Crăciun, de nașterea Domnului și să ne întrebăm: de ce Cuvântul s-a făcut trup? 

Tocmai pentru aceasta: să ducă săracilor vestea cea bună; să proclame celor captivi eliberarea şi celor orbi, recăpătarea vederii, să reda libertatea celor asupriţi; să vestească un an de bunăvoinţă al Domnului.

Să vestim și noi această bunăvoință a Domnului. Să vestim și bunăvoința și bunătatea omului. Să fim această bunătate pentru cei mici, săraci, goi, abandonați, uitați, uciși…

Crăciun fericit, vouă tuturor care vă asemănați cu Cristos prin suferința voastră, care îi sunteți și frate și mamă și soră prin întruparea Scripturii în viața voastră!

Crăciun fericit, copil plăpând abandonat într-o pungă!
Crăciun fericit, om singur și sărac!
Crăciun fericit, copil flămând și însetat!
Crăciun fericit, copil din spitale!
Crăciun fericit, copil suferind!
Crăciun fericit, copil fără cadoul sperat!
Crăciun fericit, om fără familia dorită!
Crăciun fericit, bătrân sărman, flămând și înghețat!
Voi meritați un Crăciun, noi v-am oferit uitarea!

Să ne iertați! Iar când trecem pe lângă voi să ne amintiți că acest Crăciun și tot misterul lui Cristos e pentru voi. Iar noi v-am furat Crăciunul și i-am pus brăduleți și luminițe…

De dragul vostru Crăciunul trebuie să dureze! De dragul vostru Crăciunul trebuie să fie altfel, să fie cu adevărat Nașterea Domnului, să fie cu adevărat nașterea Speranței!

Crăciun fericit îți doresc din toată inima, copil abandonat într-o pungă, căci știu că tocmai pentru voi, cei săraci, cei mici, cei goi, cei suferinzi, flămânzi și înghețați, tocmai pentru voi s-a născut Cristos. El a venit să vă vestească libertatea pe care sper din inimă să o simțiți în noul an. 

Domnul nu vă va lăsa singuri. Vă va trimite un mângâietor. Un înger!

Crăciun fericit, om neiubit de oameni, dar prețios în ochii Domnului! Crăciun fericit, copil uitat, abandonat. În Dumnezeu ai un tată. Dintr-un om bun, au răsărit două brațe care te-au îmbrățișat și salvat. Sper să simți pe obraji mâna fină a celei care îngrijindu-te îți va fi mamă, mâna unei Doamne care să îți șteargă orice lacrimă.

copil-abandonat-de-craciun-1

E adevărat: nu-i putem salva pe toți. Însă putem salva măcar unul! Poate e puțin, dar e un început! E mult mai mult decât să nu facem nimic!

Susține proiectele Paxlaur pentru copiii săraci prin: PayPal: paxlaur@yahoo.com; RO53BTRLRONCRT0378224401 (RON), Banca Transilvania, Dăncuță Laurențiu RO03BTRLEURCRT0378224401 (EUR), Banca Transilvania, Dăncuță Laurențiu. Mulțumesc din suflet!

€10.00

Categorii:Craciun, E bine de ştiut, Predici si meditatiiEtichete:, , , , ,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: