Am găsit într-o carte o poveste scrisă de Bernanos. Este o istorioară care ne ajută să vedem până unde poate merge omul atunci când nu ia în serios divinul strigăt al conștiinței„Nu ucide!” Iată povestea: „Ultimul război a distrus toți oamenii, cu excepția a doi aviatori. Acești ultimi doi supraviețuitori se întâlnesc în avioanele lor de luptă deasupra unei insule pustii din Pacific. Fiind inamici încep să tragă unul în altul. În acest moment, în vârful unui cocotier, o maimuță mare și femela sa stau și privesc cum cele două avioane cuprinse de flăcări se prăbușesc în ocean. Atunci privindu-și femela, masculul începe să murmure gânditor:

– Acum nu ne rămâne altceva de făcut decât să o luăm de la început…”

Dincolo de sarcasm, trebuie să recunoaștem ceea ce spunea T. Merton: „noi, gorile înarmate, am ajuns acum un punct crucial în tot acest proces de evoluție în care s-ar părea că, dacă nu vom putea să depășim nivelul la care eram acum un milion de ani în urmă, cu alte cuvinte, dacă nu vom putea să rezolvăm problemele noastre cu rațiunea mai mult decât cu bastoanele, vom dispărea curând așa cum au dispărut și dinozaurii.

Partea amuzantă (tragică?!) în toată această situație este că noi suntem o specie căreia i s-a dat posibilitatea de a alege: putem alege să supraviețuim sau să nu supraviețuim. Avem cranii foarte mari, depinde de noi să le folosim pentru a inventa și alte lucruri în afară de moduri pentru a ne arunca în aer”.

---

Susține blogul și proiectele Paxlaur prin:

PayPal: paxlaur@yahoo.com;

sau prin Banca Transilvania:

• cont în Lei: RO53BTRLRONCRT0378224401 (RON), Dăncuță Laurențiu
• cont în Euro: RO03BTRLEURCRT0378224401 (EUR), Dăncuță Laurențiu.

Mulțumesc din suflet!
Știu că e puțin ceea ce facem,
un fel de picătură într-un ocean,
dar cum bine spunea maica Tereza de Calcutta:
dacă picătura noastră nu este acolo, oceanului îi lipsește ceva!

Susține blogul și proiectele Paxlaur 
DETALII AICI: 
PROIECTELE PAXLAUR.