Totul se va schimba când vom înțelege asta

De Paxlaur14/04/2022

Pe drumurile noastre întâlnim deseori oameni care stau şi aşteaptă ajutorul pe care li-l putem oferi, oameni care, dintr-un motiv sau altul, stau şi cerşesc. Un astfel de om, un cerșetor orb, stătea pe o alee având lângă el o bucată de carton pe care scria: „Sunt orb! Vă rog să mă ajutaţi!”. Ore întregi a stat cu mâna întinsă şi abia dacă a reuşit să strângă bani pentru o pâine. La un moment dat, în faţa lui s-a oprit o doamnă care era director de promovare şi publicitate în cadrul unei firme de prestigiu. A luat bucata de carton a orbului, a întors-o şi a scris alte cuvinte. Apoi a pus cartonul la loc, lăsând să se vadă noul mesaj, și a plecat. Bietul orb nu mai putea de uimire: deodată toţi trecătorii îi ofereau ceva. Toţi erau impresionaţi de noul mesaj. După câteva ore, a trecut din nou doamna director. S-a oprit şi i-a spus orbului: „Văd că acum îţi merge mai bine”. „Da”, a răspuns orbul, „mult mai bine. Dar ce aţi făcut? Ce aţi scris?”. „Am scris acelaşi lucru, dar prin cuvinte diferite”. Acum pe carton scria: „Este o zi minunată, dar eu nu o pot vedea”.

Știm că puterea cuvântului este esenţială. În toate timpurile cuvântul a fost puternic. Forţa cuvântului este râvnită de toată lumea. În viaţa lui Isus Cristos cuvântul a fascinat şi a fost atât de puternic încât până şi adversarii săi au recunoscut şi au spus: „Nimeni nu a vorbit vreodată ca omul acesta!” (In 7,46), cuvinte pe care le repetăm și noi când ascultăm evanghelia. Cu toate acestea, dacă ne oprim doar la cuvintele lui Cristos riscăm să pierdem esenţialul. De la cuvintele sale trebuie să trecem la faptele sale. Mai ales în aceste zile ale pătimirii, morţii şi învierii sale suntem chemaţi să observăm faptele pe care Isus le-a făcut pentru noi, fapte la sfârşitul cărora centurionul a spus: „Cu adevărat, acesta era Fiul lui Dumnezeu” (Mt 27,54). Aici trebuie să ajungem şi noi: văzând faptele sale să recunoaştem că el este cu adevărat Fiul lui Dumnezeu.

În aceste zile, când în faţa noastră stau nu atât cuvintele sale, cât mai ales faptele pe care le-a săvârşit pentru noi, Cristos ne adresează această întrebare pe care a dresat-o mai întâi ucenicilor: „Înţelegeţi ce am făcut pentru voi?” Priveşte spre fiecare şi ne întreabă: „Înţelegi tu ceea ce eu am trăit în aceste zile ale pătimirii mele”?

Înţelegem ce face Cristos pentru pentru mântuirea noastră? Pătrundem noi misterele sale? În această zi să contemplăm cu recunoștință cele trei mistere pline de iubire: instituirea sfintei Euharistiei, instituirea sfintei Preoţii şi porunca cea nouă a iubirii: „Vă dau o poruncă nouă: să vă iubiţii unii pe alţii. Așa cum eu v-am iubit, așa să vă iubiţi unul pe altul” (In 13, 34).

„Dacă eu, Domnul şi Învăţătorul, v-am spălat picioarele,
şi voi sunteţi datori să vă spălaţi picioarele unii altora.
Căci v-am dat exemplu ca şi voi să faceţi aşa cum v-am făcut eu” (In 13,14-15).

Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Ioan 13,1-15
Înainte de sărbătoarea Paştelui, ştiind Isus că îi venise ceasul să treacă din lumea aceasta la Tatăl, iubindu-i pe ai săi care erau în lume, i-a iubit până la sfârşit. ² În timpul cinei – când diavolul pusese deja gândul de a-l trăda în inima lui Iuda Iscarioteanul, fiul lui Simon -, ³ ştiind că Tatăl a dat toate în mâinile sale şi că de la Dumnezeu a ieşit şi că la Dumnezeu merge, ⁴ s-a ridicat de la cină, şi-a pus hainele deoparte şi, luând un ştergar, s-a încins. ⁵ Apoi a turnat apă într-un vas de spălat şi a început să spele picioarele discipolilor şi să le şteargă cu ştergarul cu care era încins. ⁶ A venit deci la Simon Petru; acesta i-a zis: „Doamne, tu să-mi speli picioarele?” ⁷ Isus a răspuns şi i-a zis: „Ceea ce fac eu, tu nu înţelegi acum, dar vei cunoaşte după aceasta”. ⁸ Petru i-a spus: „Nu-mi vei spăla picioarele în veci!” Isus i-a răspuns: „Dacă nu te voi spăla, nu vei avea parte cu mine”. ⁹ Simon Petru i-a spus: „Doamne, nu numai picioarele mele, ci şi mâinile şi capul”. ¹⁰ Isus i-a zis: „Cine a făcut baie nu are nevoie să-şi spele decât picioarele, căci este curat în întregime. Şi voi sunteţi curaţi, dar nu toţi”. ¹¹Căci îl ştia pe cel care avea să-l trădeze; de aceea a spus: „Nu toţi sunteţi curaţi”. ¹² După ce le-a spălat picioarele, şi-a luat hainele, s-a aşezat iarăşi la masă şi le-a spus: „Înţelegeţi ce am făcut pentru voi? ¹³ Voi mă numiţi «Învăţătorul» şi «Domnul» şi bine spuneţi, pentru că sunt. ¹⁴ Aşadar, dacă eu, Domnul şi Învăţătorul, v-am spălat picioarele, şi voi sunteţi datori să vă spălaţi picioarele unii altora. ¹⁵ Căci v-am dat exemplu ca şi voi să faceţi aşa cum v-am făcut eu”.