Ce întuneric ar fi
dacă ar lipsi strălucirea Mariei.
Smerenia ei este izvor de har.
În brațele ei
simțim că Dumnezeu este iubire.
Sub mantia ei ocrotitoare
ne transformăm în mesagerii carității divine.

(cf. Lc 1,26-38)

Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca 1,26-38
În luna a şasea, îngerul Gabriel a fost trimis de Dumnezeu într-o cetate din Galileea, al cărei nume era Nazaret, ²⁷ la o fecioară logodită cu un bărbat al cărui nume era Iosif, din casa lui David. Iar numele fecioarei era Maria. ²⁸ Şi, intrând la ea, i-a spus: „Bucură-te, o, plină de har, Domnul este cu tine!” ²⁹ Ea s-a tulburat la acest cuvânt şi cugeta în sine ce fel de salut ar putea fi acesta. ³⁰ Însă îngerul i-a spus: „Nu te teme, Marie, pentru că ai aflat har la Dumnezeu! ³¹ Vei zămisli şi vei naşte un fiu şi-l vei numi Isus. ³² Acesta va fi mare: va fi numit Fiul Celui Preaînalt şi Domnul Dumnezeu îi va da tronul lui David, tatăl său; ³³ şi va domni peste casa lui Iacob pe veci, iar domnia lui nu va avea sfârşit”. ³⁴ Maria a spus către înger: „Cum va fi aceasta, din moment ce nu cunosc bărbat?” ³⁵Răspunzând, îngerul i-a spus: „Duhul Sfânt va veni asupra ta şi puterea Celui Preaînalt te va umbri; de aceea, sfântul care se va naşte va fi numit Fiul lui Dumnezeu. ³⁶ Iată, Elisabeta, ruda ta, a zămislit şi ea un fiu la bătrâneţe, şi aceasta este luna a şasea pentru ea, care era numită sterilă, ³⁷pentru că la Dumnezeu nimic nu este imposibil! ³⁸ Atunci, Maria a spus: „Iată slujitoarea Domnului: fie mie după cuvântul tău!” Şi îngerul a plecat de la ea.

Cuvântul Domnului