Copilul (in)vizibil

A da sau a vedea? Asta-i întrebarea…

Proiectul „Școala din inima copiilor (necunoscuți)” detalii AICI: https://paxlaur.com/2022/08/22/scoala-din-inima-copiilor-necunoscuti/ – ca orice proiect Paxlaur – nu e despre dacă și câte fonduri se strâng sau cât bine putem face. Nu suntem în competiție cu nimeni, nu e un concurs cu premii. Nu este atât despre dacă și cât dăm sau cât ajutăm, ci este în primul rând despre dacă și cât vedem. Proiectul este despre copilul invizibil de lângă noi. Deși trăiește în mijlocul nostru, deși este vecinul nostru, aproapele nostru, nu-l vedem. 

Despre asta este vorba: să nu mai trecem pe lângă copii ca și cum nu ar exista, ca și cum nu i-am vedea.

Copiii sunt invizibili sau inima și ochii noștri sunt închiși? Este așa greu să oprești un copil care trăiește pe lângă casa ta și să-l întrebi: ce mai faci? Ai tot ce-ți trebuie pentru școală? Sau pur și simplu, fără să întrebi nimic, să citești, să vezi, să simți lipsurile lui, nevoile lui, și să-i dăruiești ceva. Sau să mergi să lași un pachet, un plic, la o casă cu/de copii…

Nu e greu! Trebuie doar să deschidem ochii. De fapt, inima!

Dumnezeu să ne ajute să vedem copiii și să le facem loc în inima noastră! Ei merită să fie fericiți, fericiți ca Paștele!

Mulțumesc!


Cei care vor să ajute,
pot începe prin a vedea și a ajuta copilul de lângă ei.

Sau un copil necunoscut: 

  • prin Banca Transilvania:

cont în Lei: RO53BTRLRONCRT0378224401 (RON), Dăncuță Laurențiu 

cont în Euro: RO03BTRLEURCRT0378224401 (EUR), Dăncuță Laurențiu.

  • prin PayPal/VISA/MASTERCARD/MAESTRO

Școala din inima copiilor (necunoscuți)

Școala trebuie să fie ceva memorabil: ca un splendid apus de soare înflăcărat de speranța răsăritului. Dar asta depinde și de noi, cei care ne-am bucurat mult timp deja de lumina soarelui și a școlii. Dăruiește

€10.00

Provoacă-ți conștiința… Cinci căi…

„Vreți să vă vorbesc despre căile pocăinței? Sunt multe și variate, însă toate conduc spre cer.
    Prima cale a pocăinței este condamnarea păcatelor. Spune tu cel dintâi păcatele tale și vei fi îndreptățit (cf. Is 43,25-26). Pentru aceasta spune și profetul:
Am spus: Voi mărturisi Domnului fărădelegile mele și tu ai iertat vinovăția păcatului meu (Ps 31[32],5). Așadar, con­damnă și tu păcatele tale. Acest lucru îi este sufi­cient Domnului pentru eliberarea ta. Apoi, dacă îți condamni păcatele, vei fi mai atent ca să nu cazi din nou în ele. Provoacă-ți conștiința să devină acuzatoarea ta internă, ca să nu fie mai târziu acuzatoare înaintea tribunalului Domnului.
    Așadar, aceasta este o cale optimă de pocăință; dar există o alta care nu este deloc inferioară: a nu-ți aminti de păcatele dușmanilor, a domina ura, a-i ierta pe frații care ne-au ofensat. Și în felul acesta vom avea iertarea ofenselor pe care le-am făcut Domnului. Acesta este al doilea mod de a ispăși păcatele. Dacă voi iertați oame­nilor greșelile lor, și Tatăl vostru ceresc vă va ierta (Mt 6,14).
    Vrei să înveți o a treia cale de pocăință? Este cea a rugăciunii zeloase și bine făcută, care vine din adâncul inimii.
    Dacă vrei să cunoști a patra cale, îți voi spune că este cea a pomenii. Aceasta are o valoare foarte mare. Apoi să mai adăugăm acest lucru: Dacă cineva se comportă cu modestie și umilință, va distruge din rădăcină păca­tele sale cu aceeași eficacitate a mijloacelor amintite mai sus. Ne este martor vameșul care nu era în stare să-și amintească de faptele sale bune, dar în locul lor a oferit recunoașterea umilă a păcatelor sale, și astfel s-a eliberat de povara cea grea pe care o avea pe conștiință.
    Am arătat cinci căi ale pocăinței: prima este con­damnarea propriilor păcate, a doua este iertarea ofen­selor aproapelui, a treia constă în rugăciune, a patra în pomană și a cincea în umilință.
    Așadar, nu sta fără să faci nimic; dimpotrivă, încearcă să înaintezi în fiecare zi pe toate aceste căi, pentru că sunt ușoare și nici nu poți invoca slăbiciunea ta ca să fii scutit de ele. Chiar și atunci când va trebui să trăiești în lipsuri grave, vei putea să elimini ura, să practici umi­lința, să te rogi continuu și să condamni păcatele, iar sărăcia ta nu te va împiedica niciodată. Dar ce spun? Nici măcar în acea cale de iertare în care se cere împăr­țirea banilor, adică pomana, sărăcia nu este o piedică. Nu. Acest lucru îl demonstrează văduva care a oferit cei doi bănuți.
    Așadar, învățând modul de vindecare a rănilor noas­tre, să folosim aceste remedii. După ce am redobândit adevărata sănătate, ne vom bucura cu încredere de masa sfântă și vom merge cu mare slavă în întâmpinarea lui Cristos, regele slavei, și vom câștiga pentru totdeauna bunurile veșnice prin harul, milostivirea și bunătatea Domnului nostru Isus Cristos”.

(Din Omiliile sfântului Ioan Crisostomul, Despre diavolul ispititor 2, 6: PG 49, 263-264: Cinci căi de pocăință)

    R. Bună este rugăciunea împreună cu postul;
iar po­mana este mai bună decât adunarea aurului;
* pentru că pomana purifică de orice păcat.
    V. Iertați și veți fi iertați, dați și vi se va da.
* pentru că pomana purifică de orice păcat.

Rugăciunea de încheiere

    Dumnezeule, care unești într-o singură voință cuge­tele celor ce cred în tine, dă poporului tău harul să iubească ceea ce poruncești și să dorească ceea ce făgă­duiești, pentru ca, în nestatornicia lumii acesteia, inimile noastre să fie ancorate acolo unde se află adevăratele bucurii. Prin Cristos, Domnul nostru. Amin!


Detalii despre Proiectul „Școala din inima copiilor (necunoscuți)” găsiți AICI: https://paxlaur.com/2022/08/22/scoala-din-inima-copiilor-necunoscuti/